CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 18 iulie 2024

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informațiile noi sprijină, în linii mari, evaluarea noastră precedentă privind perspectivele inflației pe termen mediu. Deși unele măsuri ale inflației de bază au înregistrat o ușoară creștere în luna mai ca urmare a unor factori conjuncturali, majoritatea măsurilor fie s-au menținut stabile, fie s-au redus marginal în iunie. În concordanță cu anticipațiile, impactul inflaționist al creșterii semnificative a câștigurilor salariale a fost amortizat de profituri. Politica monetară menține condiții de finanțare restrictive. În același timp, presiunile inflaționiste interne sunt încă intense, dinamica prețurilor serviciilor este alertă și este probabil ca inflația totală să rămână superioară țintei noastre și o bună parte din anul viitor.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele dobânzilor de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Informațiile noi relevă o creștere a economiei zonei euro în trimestrul II, dar probabil într-un ritm mai lent decât în trimestrul I. Serviciile continuă să reprezinte motorul redresării, în timp ce producția industrială și exporturile de bunuri au consemnat o evoluție modestă. Indicatorii privind investițiile sugerează o creștere lentă în anul 2024, în contextul incertitudinilor sporite. Privind în perspectivă, estimăm că redresarea va fi sprijinită de consum, pe seama consolidării veniturilor reale ca urmare a scăderii inflației și a majorării salariilor nominale. De asemenea, exporturile ar trebui să cunoască o intensificare, odată cu creșterea cererii globale. Nu în ultimul rând, politica monetară ar trebui să exercite, în timp, un efect mai puțin inhibitor asupra cererii.

Piața forței de muncă rămâne rezilientă. Rata șomajului s-a menținut nemodificată la 6,4% în luna mai, cel mai scăzut nivel înregistrat de la introducerea euro. Ocuparea forței de muncă, care s-a majorat cu 0,3% în trimestrul I, a fost sprijinită de creșterea în continuare, într-un ritm similar, a populației active. Este probabil să fi fost create noi locuri de muncă în trimestrul II, mai ales în sectorul serviciilor. Firmele își reduc progresiv ofertele de locuri de muncă, pornind însă de la niveluri ridicate.

Politicile fiscale și structurale naționale ar trebui să vizeze sporirea productivității și competitivității economiei, ceea ce ar impulsiona creșterea potențială și ar contribui la diminuarea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. O implementare eficace, accelerată și integrală a programului „Next Generation EU”, înregistrarea de progrese în direcția realizării unei uniuni a piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, precum și o consolidare a pieței unice reprezintă factori esențiali care ar contribui la stimularea inovației și la creșterea investițiilor în tranziția ecologică și cea digitală. Considerăm binevenite orientările recente ale Comisiei Europene, prin care se solicită statelor membre ale UE să consolideze sustenabilitatea finanțelor publice, precum și declarația Eurogrupului privind orientarea politicii fiscale pentru zona euro în 2025. Implementarea cadrului revizuit de guvernanță economică al UE, în totalitate și fără întârziere, va ajuta autoritățile guvernamentale să reducă de o manieră durabilă deficitele bugetare și ponderile datoriei publice în PIB.

Inflația

Inflația anuală s-a redus la 2,5% în luna iunie, față de 2,6% în mai. Prețurile alimentelor s-au majorat cu 2,4% în iunie, ritm inferior cu 0,2 puncte procentuale celui din luna mai, în timp ce prețurile produselor energetice au rămas, în principiu, neschimbate. În luna iunie, atât dinamica prețurilor bunurilor, cât și cea a prețurilor serviciilor s-au menținut nemodificate la 0,7% și, respectiv, la 4,1%. Deși unele măsuri ale inflației de bază au înregistrat o ușoară creștere în luna mai ca urmare a unor factori conjuncturali, majoritatea măsurilor fie s-au menținut stabile, fie s-au redus marginal în iunie.

Inflația internă se menține ridicată. Salariile continuă să crească într-un ritm alert, compensând perioada anterioară marcată de o inflație ridicată. Alături de productivitatea scăzută, majorarea salariilor nominale a alimentat creșterea costurilor unitare cu forța de muncă, deși aceasta a consemnat o relativă încetinire în trimestrul I al acestui an. Date fiind natura progresivă a procesului de ajustare salarială și contribuția semnificativă a plăților conjuncturale, este probabil ca dinamica costurilor cu forța de muncă să se mențină la niveluri ridicate pe termen scurt. În același timp, datele recente privind remunerarea pe salariat au fost în concordanță cu anticipațiile, indicatorii din cele mai recente sondaje semnalând o moderare a dinamicii salariale pe parcursul anului viitor. De asemenea, profiturile s-au contractat în trimestrul I, contribuind la compensarea efectelor inflaționiste ale nivelurilor mai ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă, iar rezultatele sondajelor sugerează că profiturile ar trebui să fie inhibate în continuare pe termen scurt.

Se anticipează că inflația va fluctua în jurul nivelurilor actuale până la finele anului, parțial pe seama unor efecte de bază asociate prețurilor produselor energetice. Ulterior, se estimează că aceasta va coborî în direcția țintei noastre în a doua jumătate a anului viitor, ca urmare a creșterii mai modeste a costurilor cu forța de muncă, a efectelor politicii noastre monetare restrictive și a atenuării impactului exercitat de saltul anterior al inflației. Măsurile anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung au rămas, în linii mari, stabile, situându-se, în cea mai mare parte, la aproximativ 2%.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice este înclinată în sensul scăderii. O evoluție mai modestă a economiei mondiale sau o escaladare a tensiunilor comerciale între principalele economii ar frâna avansul economic în zona euro. Războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu reprezintă surse majore de risc geopolitic. Drept consecință, încrederea firmelor și a populației în privința evoluțiilor viitoare s-ar putea diminua, iar schimburile comerciale internaționale ar putea fi perturbate. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care efectele politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. Expansiunea economică ar putea fi mai ridicată dacă inflația se reduce mai rapid decât s-a estimat, iar sporirea încrederii și majorarea veniturilor reale antrenează cheltuieli mai mari decât cele anticipate, sau dacă economia mondială înregistrează un avans peste așteptări.

Inflația ar putea depăși valorile estimate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Riscuri în sensul creșterii la adresa inflației sunt generate și de intensificarea tensiunilor geopolitice, care ar putea determina, pe termen scurt, o majorare a prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri și ar perturba schimburile comerciale internaționale. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena creșterea prețurilor alimentelor. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neanticipate a mediului economic în restul lumii.

Condițiile financiare și monetare

Reducerea din luna iunie a ratelor dobânzilor de politică monetară s-a transmis fără sincope în ratele dobânzilor pe piața monetară, în timp ce condițiile financiare generale au fost relativ volatile. Costurile de finanțare rămân restrictive, în condițiile în care majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor de politică monetară continuă să se propage prin intermediul lanțului de transmisie. Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor s-a redus ușor la 5,1% în luna mai, în timp ce ratele dobânzilor la creditele ipotecare s-au menținut nemodificate la 3,8%.

Standardele de creditare pentru împrumuturi rămân restrictive. Potrivit celui mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar, standardele de creditare a firmelor s-au înăsprit ușor în trimestrul II, iar cele pentru creditele ipotecare au consemnat o relaxare moderată. Cererea de împrumuturi din partea firmelor s-a restrâns marginal, în timp ce cererea de credite ipotecare din partea gospodăriilor populației s-a majorat pentru prima dată de la începutul anului 2022.

În ansamblu, dinamica creditului rămâne modestă. Creditarea bancară a firmelor și populației a consemnat un ritm anual de creștere de 0,3% în mai, doar marginal mai ridicat față de luna precedentă. Dinamica anuală a masei monetare în sens larg, măsurată pe baza agregatului M3, s-a accelerat la 1,6% în mai, față de 1,3% în aprilie.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom menține ratele dobânzilor de politică monetară la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.