- DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ
CONFERINȚĂ DE PRESĂ
Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE
Frankfurt pe Main, 4 mai 2023
Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!
Perspectivele inflației continuă să fie prea ridicate pe o perioadă prea îndelungată. Având în vedere presiunile inflaționiste semnificative actuale, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În ansamblu, informațiile noi sprijină, în linii mari, evaluarea perspectivelor inflației pe termen mediu pe care am realizat-o în cadrul ședinței noastre anterioare. Inflația totală s-a redus în ultimele luni, dar presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază rămân puternice. Totodată, majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor se transmit de o manieră solidă la nivelul condițiilor monetare și de finanțare din zona euro, în timp ce decalajele și robustețea transmisiei la nivelul economiei reale rămân incerte.
Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive pentru revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu și vor fi menținute la nivelurile respective atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor de politică monetară se vor baza în continuare pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.
Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE rămân instrumentul nostru principal pentru definirea orientării politicii monetare. În paralel, vom continua să reducem portofoliul aferent programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) al Eurosistemului într-un ritm măsurat și previzibil. În concordanță cu aceste principii, Consiliul guvernatorilor anticipează sistarea reinvestirilor în cadrul APP începând cu luna iulie 2023.
Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.
Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.
Activitatea economică
Economia zonei euro a consemnat o creștere de 0,1% în trimestrul I 2023, potrivit estimării preliminare a Eurostat. Scăderea prețurilor produselor energetice, reducerea blocajelor la nivelul ofertei și sprijinul constând în măsuri de politică fiscală acordat firmelor și populației au contribuit la reziliența economiei. În același timp, este probabil ca cererea internă privată, în special consumul, să se fi menținut la niveluri modeste.
Încrederea sectorului corporativ și cea a consumatorilor s-au redresat constant în ultimele luni, dar rămân inferioare nivelurilor înregistrate înaintea războiului nejustificat dus de Rusia împotriva Ucrainei și a poporului acesteia. Observăm evoluții divergente la nivelul sectoarelor economice. Industria prelucrătoare depune eforturi pentru diminuarea portofoliilor de comenzi restante, însă perspectivele acesteia se deteriorează. Sectorul serviciilor înregistrează o creștere mai puternică, în special pe seama redeschiderii economiei.
Veniturile gospodăriilor populației beneficiază de robustețea pieței forței de muncă, rata șomajului coborând la un nou nivel minim istoric de 6,5% în luna martie. Gradul de ocupare a forței de muncă a continuat să crească, numărul total de ore lucrate depășind nivelurile prepandemice. În același timp, numărul mediu de ore lucrate rămâne relativ inferior nivelului din perioada prepandemică, iar redresarea sa a consemnat o stagnare începând cu jumătatea anului 2022.
Pe fondul atenuării crizei energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui să retragă măsurile de sprijin aferente cu promptitudine și în mod concertat pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, ceea ce ar impune un răspuns mai ferm din partea politicii monetare. Politicile fiscale ar trebui orientate către sporirea productivității economiei noastre și diminuarea progresivă a nivelului ridicat al datoriei publice. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, îndeosebi în sectorul energetic, pot contribui, de asemenea, la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. În acest sens, considerăm binevenită publicarea propunerilor legislative ale Comisiei Europene de reformare a cadrului de guvernanță economică al UE, proces care ar trebui finalizat în curând.
Inflația
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația a fost de 7,0% în luna aprilie, după ce s-a redus de la 8,5% în februarie la 6,9% în martie. Deși o serie de efecte de bază au condus la o relativă intensificare a dinamicii prețurilor produselor energetice de la –0,9% în martie la 2,5% în aprilie, aceasta se situează la niveluri net inferioare celor înregistrate după declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina. Cu toate acestea, dinamica prețurilor alimentelor rămâne ridicată, plasându-se la 13,6% în aprilie, după 15,5% în martie.
Presiunile asupra prețurilor rămân puternice. Inflația exclusiv produse energetice și alimente a fost de 5,6% în aprilie, în coborâre ușoară față de luna martie și revenind la nivelul consemnat în februarie. Dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice s-a redus la 6,2% în aprilie, față de 6,6% în martie, când a înregistrat prima scădere din ultimele luni. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a accelerat la 5,2% în luna aprilie, față de 5,1% în martie. Inflația este încă alimentată de propagarea treptată a majorărilor costurilor produselor energetice și a blocajelor la nivelul ofertei consemnate anterior. Mai ales în sectorul serviciilor, aceasta este în continuare impulsionată și de manifestarea cererii reprimate asociată redeschiderii economiei și de majorările salariale. Informațiile disponibile până în luna martie sugerează că indicatorii inflației de bază rămân la niveluri înalte.
Presiunile salariale s-au intensificat în continuare, dat fiind că angajații, în contextul unei piețe robuste a forței de muncă, recuperează o parte din puterea de cumpărare pierdută ca urmare a inflației ridicate. De asemenea, în unele sectoare firmele au fost în măsură să își sporească marjele de profit pe seama neconcordanțelor dintre cerere și ofertă și a incertitudinilor generate de nivelurile ridicate și volatile ale inflației. Deși cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, unii indicatori au înregistrat creșteri și necesită continuarea monitorizării.
Evaluarea riscurilor
Dacă persistă, reintensificarea tensiunilor pe piețele financiare ar putea reprezenta un risc în sensul scăderii la adresa perspectivelor creșterii, întrucât ar putea conduce la o înăsprire mai puternică decât s-a anticipat a condițiilor generale de creditare și ar putea afecta încrederea. Războiul dus de Rusia în Ucraina constituie, de asemenea, în continuare un risc semnificativ în sensul scăderii la adresa economiei. Cu toate acestea, inversarea recentă a șocurilor nefavorabile anterioare la nivelul ofertei, dacă se va dovedi susținută, ar putea dinamiza încrederea și ar putea sprijini o creștere peste așteptări. Prin impulsionarea încrederii și a cheltuielilor populației, reziliența persistentă a pieței forței de muncă ar putea conduce, de asemenea, la o creștere mai ridicată decât s-a anticipat.
Există încă riscuri semnificative în sensul creșterii la adresa perspectivelor inflației. Acestea includ presiunile existente din partea costurilor, care ar putea determina majorarea, pe termen scurt, a prețurilor cu amănuntul la niveluri superioare celor anticipate. În plus, războiul dus de Rusia în Ucraina ar putea realimenta creșterea costurilor produselor energetice și ale alimentelor. O intensificare de durată a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorări salariale ori ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea, la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu. Acordurile salariale negociate recent accentuează riscurile în sensul creșterii la adresa inflației, în special dacă marjele de profit se mențin ridicate. Riscurile în sensul scăderii includ o reintensificare a tensiunilor pe piețele financiare, care ar putea reduce inflația mai rapid decât s-a proiectat. Slăbirea cererii, datorată, de exemplu, unei decelerări mai pronunțate a creditării bancare sau unei transmisii mai robuste a politicii monetare, ar exercita, de asemenea, presiuni mai reduse decât cele anticipate în prezent asupra prețurilor, în special pe termen mediu.
Condițiile financiare și monetare
Sectorul bancar din zona euro s-a dovedit rezilient la tensiunile care s-au manifestat pe piețele financiare înaintea ultimei noastre ședințe. Majorările noastre ale ratelor dobânzilor de politică monetară se transmit de o manieră solidă la nivelul ratelor dobânzilor fără risc și al condițiilor de finanțare pentru firme, populație și bănci. În ceea ce privește firmele și gospodăriile populației, dinamica împrumuturilor s-a moderat pe seama ratelor dobânzilor aferente mai ridicate, a condițiilor mai restrictive asociate ofertei de creditare și a restrângerii cererii. Cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar a relevat o înăsprire a standardelor generale de creditare, mai puternică decât cea anticipată de bănci în sondajul anterior, sugerând o posibilă temperare în continuare a creditării. Pe fondul dinamicii modeste a împrumuturilor, și creșterea masei monetare a continuat să se reducă.
Concluzie
Pe scurt, perspectivele inflației continuă să fie prea ridicate pe o perioadă prea îndelungată. Având în vedere presiunile inflaționiste semnificative actuale, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În ansamblu, informațiile noi sprijină, în linii mari, evaluarea perspectivelor inflației pe termen mediu pe care am realizat-o în cadrul ședinței noastre anterioare. Inflația totală s-a redus în ultimele luni, dar presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază rămân puternice. Totodată, majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor se transmit de o manieră solidă la nivelul condițiilor monetare și de finanțare din zona euro, în timp ce decalajele și robustețea transmisiei la nivelul economiei reale rămân incerte.
Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive pentru revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu și vor fi menținute la nivelurile respective atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor de politică monetară se vor baza în continuare pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.
În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.
Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.
Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.
Banca Centrală Europeană
Direcția generală comunicare
- Sonnemannstrasse 20
- 60314 Frankfurt pe Main, Germania
- +49 69 1344 7455
- [email protected]
Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.
Contacte media