CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE,
Frankfurt pe Main, 10 septembrie 2020

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu domnul vicepreședinte, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum concluziile ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei, dl Dombrovskis.

Informațiile care au devenit disponibile ulterior ultimei noastre ședințe privind politica monetară din luna iulie sugerează o revigorare puternică a activității economice, în linii mari în concordanță cu anticipațiile precedente, deși nivelul acesteia se menține mult sub cele înregistrate înaintea pandemiei de coronavirus (COVID-19). Deși activitatea în industria prelucrătoare a continuat să se îmbunătățească, ritmul de creștere a acesteia în sectorul serviciilor a consemnat recent o relativă încetinire. Robustețea redresării rămâne grevată de incertitudini pronunțate, în condițiile în care aceasta continuă să fie puternic dependentă de evoluția viitoare a pandemiei și de reușita politicilor de izolare. Cererea internă în zona euro a înregistrat o redresare semnificativă de la niveluri scăzute, deși gradul ridicat de incertitudine privind perspectivele economice continuă să afecteze cheltuielile de consum și investițiile corporative. Inflația totală este inhibată de prețurile scăzute ale produselor energetice și de presiunile reduse asupra prețurilor în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă.

În aceste condiții, un stimul monetar substanțial rămâne necesar pentru a sprijini redresarea economică și a menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Prin urmare, am decis să reconfirmăm orientarea acomodativă a politicii monetare.

Vom menține ratele dobânzilor reprezentative ale BCE nemodificate. Anticipăm menținerea acestora la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când vom observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază.

Vom continua să efectuăm achiziții în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) cu o valoare totală de 1 350 de miliarde EUR. Aceste achiziții contribuie la relaxarea orientării generale a politicii monetare, sprijinind astfel compensarea impactului în sensul scăderii al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației. Achizițiile vor continua să fie efectuate într-un mod flexibil în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Aceasta ne permite să contracarăm cu eficacitate riscurile la adresa transmisiei fără probleme a politicii monetare. Vom efectua achiziții nete de active în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii iunie 2021 și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Vom reinvesti principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2022. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

Achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua, într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR, alături de achizițiile efectuate în cadrul pachetului temporar suplimentar în valoare de 120 de miliarde EUR, până la sfârșitul anului. Anticipăm în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor noastre de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Intenționăm să continuăm reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care vom iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Vom continua, de asemenea, să furnizăm un volum amplu de lichiditate prin intermediul operațiunilor noastre de refinanțare. Mai exact, cea mai recentă operațiune din cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations – OTRTL III) a înregistrat un nivel de alocare a fondurilor foarte ridicat, sprijinind creditarea bancară a firmelor și populației.

Măsurile de politică monetară pe care le-am adoptat de la începutul lunii martie furnizează un sprijin esențial pentru favorizarea redresării economiei zonei euro și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu. Mai exact, acestea sprijină condițiile de lichiditate și de finanțare din economie și contribuie la susținerea fluxului de credite pentru populație și firme, precum și la menținerea unor condiții favorabile de finanțare pentru toate sectoarele și jurisdicțiile. În același timp, în contextul actual caracterizat de incertitudini ridicate, Consiliul guvernatorilor va analiza cu atenție informațiile care devin disponibile, inclusiv evoluția cursului de schimb, în ceea ce privește implicațiile sale la adresa perspectivelor inflației pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor este în continuare pregătit să își ajusteze toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul său în favoarea simetriei.

Permiteți-mi acum să explic mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. PIB real în zona euro s-a contractat cu 11,8% față de intervalul precedent în trimestrul II 2020. Datele noi și cele din sondaje indică redresarea în continuare a economiei zonei euro și sugerează o revigorare puternică a creșterii PIB în trimestrul III. În paralel cu revirimentul semnificativ al producției în sectorul industrial și în cel al serviciilor, există indicii privind o redresare considerabilă a consumului. Recent, s-a consemnat o încetinire a ritmului de creștere în sectorul serviciilor comparativ cu industria prelucrătoare, care este vizibilă și în datele din sondaje pentru luna august. Creșterile înregistrate de ratele de infectare cu coronavirus în lunile de vară constituie influențe nefavorabile la adresa perspectivelor pe termen scurt. Într-o perspectivă mai îndelungată, o redresare în continuare susținută rămâne puternic dependentă de evoluția pandemiei și de reușita măsurilor de izolare. Deși este probabil ca incertitudinile legate de evoluția pandemiei să afecteze robustețea redresării pe piața forței de muncă și la nivelul consumului și investițiilor, economia zonei euro ar trebui să fie sprijinită de condițiile favorabile de finanțare, de orientarea expansionistă a politicii fiscale și de consolidarea activității și cererii globale.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2020. Proiecțiile relevă un ritm anual de creștere a PIB real de −8,0% în anul 2020, de 5,0% în 2021 și de 3,2% în 2022. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2020, perspectivele asociate dinamicii PIB real au fost revizuite în sens ascendent pentru anul 2020 și se mențin, în linii mari, nemodificate pentru 2021 și 2022.

Având în vedere gradul deosebit de ridicat de incertitudine care grevează, în prezent, perspectivele, proiecțiile includ două scenarii alternative, pe care le vom publica pe website-ul nostru după conferința de presă. În ansamblu, se consideră că balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice pentru zona euro rămâne înclinată în sensul unui nivel mai redus al acestora. Această evaluare reflectă, în mare măsură, implicațiile economice și financiare încă incerte ale pandemiei.

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a redus la −0,2% în luna august, față de 0,4% în iulie, Pe baza cotațiilor actuale și futures ale petrolului și luând în considerare reducerea temporară a TVA în Germania, este probabil ca inflația totală să se mențină la valori negative în lunile următoare și să revină la niveluri pozitive la începutul anului 2021. De asemenea, pe termen scurt presiunile asupra prețurilor vor rămâne modeste, pe seama cererii scăzute, a presiunilor salariale mai reduse și a aprecierii cursului de schimb al euro, în pofida unor presiuni în sensul creșterii prețurilor asociate unor constrângeri la nivelul ofertei. Pe termen mediu, redresarea cererii, susținută de politici monetare și fiscale acomodative, va exercita presiuni în sensul creșterii asupra inflației. Indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung au revenit la nivelurile consemnate înainte de pandemie, dar se mențin încă la niveluri foarte modeste, în timp ce măsurile calculate pe baza datelor din sondaje rămân la niveluri scăzute.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna septembrie 2020, care anticipează o rată anuală a inflației de 0,3% în 2020, de 1,0% în 2021 și de 1,3% în 2022. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2020, perspectivele inflației se mențin nemodificate pentru anul 2020, au fost revizuite în sens ascendent pentru 2021 și rămân la același nivel pentru 2022. Proiecția nemodificată pentru 2022 maschează o revizuire în sens ascendent a inflației exclusiv produse energetice și alimente, reflectând parțial impactul pozitiv al măsurilor de politică monetară și de politică fiscală, care a fost, în mare măsură, anulat de traiectoria revizuită a prețurilor produselor energetice.

În ceea ce privește analiza monetară, ritmul expansiunii masei monetare (M3) a continuat să se intensifice, atingând 10,2% în iulie 2020, față de 9,2% în iunie. Creșterea puternică a masei monetare reflectă activitatea internă de creditare bancară și continuarea achizițiilor de active efectuate de Eurosistem, precum și considerații în scop preventiv, care favorizează o preferință sporită pentru lichiditate în sectorul deținător de monedă. În acest context, agregatul monetar în sens restrâns M1, care cuprinde cele mai lichide forme ale banilor, continuă să fie principalul determinant al dinamicii masei monetare în sens larg.

Evoluțiile împrumuturilor acordate sectorului privat au fost în continuare influențate de impactul pandemiei de coronavirus asupra activității economice. Ulterior creșterilor semnificative înregistrate în primele luni ale pandemiei, dinamica anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare s-a menținut, în linii mari, stabilă în luna iulie, situându-se la 7,0%, față de 7,1% în iunie. Ritmurile înalte de creștere a împrumuturilor acordate sectorului corporativ continuă să reflecte necesarul ridicat de lichiditate al firmelor pentru cheltuielile curente și capitalul circulant și pentru constituirea în continuare de rezerve de lichiditate, deși revirimentul activității economice a condus la o relativă redresare a veniturilor acestora. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației a rămas, de asemenea, stabil la 3,0% în luna iulie, nivel similar celui consemnat din aprilie 2020. Dinamica împrumuturilor acordate sectorului privat continuă să beneficieze de nivelurile minime istorice ale ratelor dobânzilor la creditele bancare.

În ansamblu, măsurile noastre de politică monetară, alături de măsurile adoptate de autoritățile guvernamentale naționale și de instituțiile europene, vor continua să sprijine accesul la finanțare, inclusiv pentru entitățile afectate în cea mai mare măsură de ramificațiile pandemiei de coronavirus.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad amplu de acomodare monetară pentru convergența robustă a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Cu privire la politicile fiscale, o orientare ambițioasă și coordonată a acestora rămâne esențială, având în vedere contracția pronunțată a economiei zonei euro. Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la situația de urgență pandemică ar trebui, pe cât posibil, să fie țintite și să aibă un caracter temporar. Cele trei plase de siguranță aprobate de Consiliul European pentru forța de muncă, firme și țări, cu o valoare totală de 540 de miliarde EUR, oferă un sprijin financiar important în acest context. De asemenea, Consiliul guvernatorilor consideră cât se poate de binevenit pachetul „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, care are potențialul de a oferi un sprijin semnificativ regiunilor și sectoarelor care au fost cel mai grav afectate de pandemie, de a consolida piața unică și de a realiza o redresare durabilă și prosperă.

Pentru a fi valorificat întregul său potențial, pachetul va trebui să fie ferm ancorat la politici structurale solide, concepute și implementate la nivel național. Aplicarea unor politici structurale bine articulate ar putea contribui la o redresare mai rapidă, mai puternică și mai uniformă în urma crizei, sprijinind astfel eficacitatea politicii monetare în zona euro. Politicile structurale țintite sunt deosebit de importante pentru revitalizarea economiilor noastre, cu accent pe impulsionarea investițiilor în domenii prioritare, precum tranziția ecologică și cea digitală.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.