CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 14 decembrie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Deși inflația s-a redus în ultimele luni, este probabil ca aceasta să înregistreze din nou o intensificare temporară pe termen scurt. Potrivit celor mai recente proiecții pentru zona euro ale experților Eurosistemului, inflația va consemna o scădere graduală în cursul anului viitor, urmând să se apropie de ținta de 2% a Consiliului guvernatorilor în 2025. În ansamblu, experții anticipează că rata inflației totale se va situa, în medie, la 5,4% în 2023, la 2,7% în 2024, la 2,1% în 2025 și la 1,9% în 2026. Comparativ cu proiecțiile experților din luna septembrie, aceste niveluri reprezintă o revizuire în sens descendent pentru 2023 și, în special, pentru 2024.

Inflația de bază s-a diminuat în continuare, dar presiunile inflaționiste interne rămân ridicate, în principal pe seama dinamicii robuste a costurilor unitare cu forța de muncă. Experții Eurosistemului estimează că inflația exclusiv produse energetice și alimente se va situa, în medie, la 5,0% în 2023, la 2,7% în 2024, la 2,3% în 2025 și la 2,1% în 2026.

Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul economiei. Condițiile mai restrictive de finanțare frânează cererea, ceea ce contribuie la reducerea inflației. Experții Eurosistemului anticipează menținerea creșterii economice la niveluri modeste pe termen scurt. Ulterior, se previzionează o redresare a economiei pe seama majorării veniturilor reale – în condițiile în care populația beneficiază de scăderea inflației și de creșterile salariale –, precum și a ameliorării cererii externe. Prin urmare, experții Eurosistemului estimează o intensificare a creșterii economice, în medie, de la 0,6% în 2023 la 0,8% în 2024 și la 1,5% în 2025 și 2026.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE se situează la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la acest obiectiv. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele noastre de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar.

Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE constituie instrumentul nostru principal pentru definirea orientării politicii monetare. Am decis astăzi, de asemenea, să devansăm normalizarea bilanțului Eurosistemului. Consiliul guvernatorilor intenționează să continue, în semestrul I 2024, reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). În semestrul II, Consiliul guvernatorilor intenționează să reducă portofoliul PEPP, în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună. Consiliul guvernatorilor intenționează să sisteze reinvestirile în cadrul PEPP la sfârșitul anului 2024.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia zonei euro s-a contractat ușor în trimestrul III, mai ales pe seama unei reduceri a stocurilor. Este probabil ca înăsprirea condițiilor de finanțare și cererea externă scăzută să inhibe în continuare activitatea economică pe termen scurt. Perspectivele sunt deosebit de modeste pentru sectorul construcțiilor și cel prelucrător, cele mai afectate de majorarea ratelor dobânzilor. Se estimează că și activitatea în sectorul serviciilor va înregistra o moderare în lunile următoare. Această evoluție se datorează efectelor de propagare generate de activitatea industrială mai modestă, de disiparea efectelor asociate redeschiderii economiei și de generalizarea impactului condițiilor mai restrictive de finanțare.

Piața forței de muncă continuă să sprijine economia. Rata șomajului s-a situat la 6,5% în luna octombrie, iar ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,2% în trimestrul III. În același timp, temperarea activității economice frânează cererea de lucrători, firmele anunțând mai puține oferte de locuri de muncă în ultimele luni. În plus, deși numărul persoanelor ocupate este mai ridicat, numărul total de ore lucrate s-a redus marginal cu 0,1% în trimestrul III.

Pe fondul atenuării crizei energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui să continue retragerea măsurilor de sprijin aferente. Acest demers este esențial pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, care ar necesita altminteri o politică monetară și mai restrictivă. Politicile fiscale ar trebui elaborate astfel încât să sporească productivitatea economiei noastre și să reducă progresiv nivelul ridicat al datoriei publice. Reformele structurale și investițiile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, care ar fi susținută de implementarea integrală a programului „Next Generation EU”, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu, sprijinind totodată tranziția ecologică și pe cea digitală. În acest scop, este important să se convină rapid asupra reformării cadrului de guvernanță economică al UE. În plus, este imperativ ca progresele în direcția realizării unei uniuni a piețelor de capital și a finalizării uniunii bancare să fie accelerate.

Inflația

Inflația s-a redus în ultimele două luni, până la o rată anuală de 2,4% în luna noiembrie, potrivit estimării preliminare a Eurostat. Această scădere a fost generalizată. Dinamica prețurilor produselor energetice a continuat să se decelereze, cea a prețurilor alimentelor temperându-se de asemenea, în pofida faptului că s-a menținut, în ansamblu, la niveluri relativ ridicate. În luna curentă, este probabilă o accelerare a inflației, pe seama unui efect de bază în sensul creșterii asociat costului produselor energetice. În 2024, anticipăm că inflația se va reduce într-un ritm mai lent, ca urmare a unor noi efecte de bază în sensul creșterii și a eliminării treptate a măsurilor fiscale adoptate anterior în vederea limitării repercusiunilor generate de șocul prețurilor produselor energetice.

Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a diminuat cu aproape un punct procentual în ultimele două luni, ajungând la 3,6% în noiembrie. Această evoluție reflectă ameliorarea condițiilor ofertei, disiparea efectelor șocului energetic anterior și impactul politicii monetare mai restrictive asupra cererii și a poziției firmelor în procesul de stabilire a prețurilor. Rata inflației pentru bunuri și cea pentru servicii s-au redus la 2,9% și, respectiv, 4,0%.

Toate măsurile inflației de bază au consemnat o scădere în luna octombrie, dar presiunile inflaționiste interne s-au menținut ridicate, în principal ca urmare a dinamicii salariale robuste, combinată cu reducerea productivității. Măsurile anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în cea mai mare parte, la aproximativ 2%, unii indicatori de piață privind măsurile de compensare a inflației diminuându-se, după ce au înregistrat niveluri ridicate.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Creșterea economică ar putea fi mai redusă, dacă efectele politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. O evoluție mai modestă a economiei mondiale sau încetinirea în continuare a schimburilor comerciale internaționale ar afecta, de asemenea, creșterea economică în zona euro. Războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu reprezintă principalele surse de risc geopolitic. Drept consecință, firmele și populația pot deveni mai puțin încrezătoare în ceea ce privește viitorul. Expansiunea economică ar putea fi mai ridicată în cazul în care majorarea veniturilor reale sporește cheltuielile într-un ritm superior celui anticipat sau dacă economia mondială înregistrează o creștere peste așteptări.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației includ intensificarea tensiunilor geopolitice – care ar putea majora prețurile produselor energetice pe termen scurt – și fenomenele meteorologice extreme, care ar putea determina creșterea prețurilor alimentelor. De asemenea, inflația ar putea depăși valorile estimate, dacă anticipațiile privind inflația s-ar plasa peste ținta noastră sau în cazul în care câștigurile salariale sau marjele de profit s-ar majora peste așteptări. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neanticipate a mediului economic în restul lumii, parțial ca urmare a intensificării recente a riscurilor geopolitice.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață s-au redus semnificativ de la ultima noastră ședință și se situează la niveluri inferioare celor incluse în proiecțiile experților. Politica noastră monetară restrictivă continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare generale. Ratele dobânzilor active s-au majorat din nou în luna octombrie, la 5,3% în cazul împrumuturilor acordate firmelor și la 3,9% în cazul creditelor ipotecare.

Ratele mai ridicate ale dobânzilor la împrumuturi, cererea modestă de împrumuturi și oferta de credite mai restrictivă au continuat să tempereze dinamica creditului. Împrumuturile acordate firmelor s-au redus într-un ritm anual de 0,3% în luna octombrie, iar cele acordate populației s-au menținut, de asemenea, la un nivel scăzut, înregistrând un ritm anual de creștere de 0,6%. Pe fondul încetinirii creditării și al reducerii bilanțului Eurosistemului, masa monetară în sens larg, măsurată cu ajutorul agregatului M3, a continuat să se restrângă. În luna octombrie, aceasta s-a diminuat într-un ritm anual de 1,0%.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat o evaluare aprofundată a conexiunilor dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Băncile din zona euro și-au demonstrat reziliența. Acestea dispun de rate ridicate ale fondurilor proprii și au devenit mult mai profitabile în ultimul an. Perspectivele stabilității financiare rămân însă fragile în contextul actual caracterizat de înăsprirea condițiilor de finanțare, de o creștere economică modestă și de tensiuni geopolitice. Mai exact, situația s-ar putea deteriora în cazul în care costurile de finanțare ale băncilor s-ar majora peste așteptări sau dacă un număr mai mare de debitori s-ar confrunta cu dificultăți în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor. În același timp, impactul global al unui astfel de scenariu asupra economiei ar trebui să fie limitat în eventualitatea în care piețele financiare reacționează de o manieră ordonată. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare, iar măsurile introduse contribuie la menținerea rezilienței sistemului financiar.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor se situează la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru a asigura această revenire. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia.

Consiliul guvernatorilor intenționează să reducă portofoliul PEPP în semestrul II 2024 și să sisteze reinvestirile în cadrul PEPP la sfârșitul anului 2024.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.