CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 15 decembrie 2022

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și, pe baza revizuirii substanțiale în sens ascendent a perspectivelor inflației, anticipăm majorarea în continuare a acestora. Mai exact, considerăm că ratele dobânzilor vor trebui încă să crească semnificativ într-un ritm constant, în vederea atingerii unor niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri restrictive va reduce, în timp, inflația prin frânarea cererii și va proteja, de asemenea, împotriva riscului unor valori crescute persistente ale anticipațiilor privind inflația. Deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor urma o abordare de la o ședință la alta.

Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE constituie instrumentul nostru principal pentru definirea orientării politicii monetare. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a dezbătut astăzi o serie de principii pentru normalizarea deținerilor de titluri de valoare în scopuri de politică monetară ale Eurosistemului. De la începutul lunii martie 2023, portofoliul aferent programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) se va reduce într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu va reinvesti în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Scăderea va fi, în medie, de 15 miliarde EUR pe lună până la finele trimestrului II 2023, ritmul ulterior al acesteia urmând să fie determinat în timp.

În cadrul ședinței sale din luna februarie, Consiliul guvernatorilor va anunța parametrii detaliați ai reducerii deținerilor în cadrul APP. Consiliul guvernatorilor va reevalua periodic ritmul reducerii portofoliului APP pentru a asigura că acesta rămâne consecvent cu strategia și orientarea generală a politicii monetare, pentru a prezerva funcționarea pieței și pentru a menține sub un control strict condițiile de pe piața monetară pe termen scurt. Până la sfârșitul anului 2023, vom efectua, de asemenea, o evaluare a cadrului nostru operațional de orientare a ratelor dobânzilor pe termen scurt, care va oferi informații cu privire la punctul final al procesului de normalizare a bilanțului.

Decizia noastră de astăzi de a majora ratele dobânzilor, precum și anticipația noastră privind majorarea semnificativă în continuare a acestora sunt motivate de faptul că inflația se menține la niveluri mult prea ridicate și este proiectată să rămână superioară țintei noastre o perioadă prea îndelungată. Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația s-a situat la 10,0% în luna noiembrie, nivel ușor inferior celui de 10,6% înregistrat în octombrie. Scăderea a fost generată, în principal, de dinamica mai redusă a prețurilor produselor energetice. Dinamica prețurilor alimentelor și presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază din întreaga economie s-au intensificat și vor persista o perioadă. Având în vedere gradul excepțional de incertitudine, experții Eurosistemului și-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecțiile privind inflația. Aceștia consideră, în prezent, că rata medie a inflației va ajunge la 8,4% în anul 2022 și se va reduce la 6,3% în 2023, anticipându-se o scădere pronunțată a inflației pe parcursul anului. Ulterior, inflația este proiectată să se situeze, în medie, la 3,4% în anul 2024 și la 2,3% în 2025. Conform proiecțiilor, inflația exclusiv produse energetice și alimente va fi, în medie, de 3,9% în 2022 și se va majora la 4,2% în 2023, urmând să se reducă la 2,8% în 2024 și 2,4% în 2025.

Economia zonei euro poate înregistra o contracție în trimestrul actual și în trimestrul următor, pe seama crizei energetice, a gradului ridicat de incertitudine, a temperării activității economice mondiale și a condițiilor de finanțare mai restrictive. Potrivit celor mai recente proiecții ale experților Eurosistemului, o recesiune ar fi relativ de scurtă durată și superficială. Cu toate acestea, se anticipează o creștere economică modestă anul viitor, aceasta fiind revizuită semnificativ în sens descendent comparativ cu proiecțiile anterioare. Pe termen mai lung, se proiectează o redresare a creșterii economice, pe fondul disipării influențelor nefavorabile actuale. În ansamblu, proiecțiile experților Eurosistemului estimează, în prezent, o creștere economică de 3,4% în 2022, de 0,5% în 2023, de 1,9% în 2024 și de 1,8% în 2025.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Creșterea economică în zona euro a încetinit la 0,3% în trimestrul III al acestui an. Inflația ridicată și condițiile de finanțare mai restrictive frânează cheltuielile și producția prin reducerea veniturilor reale ale populației și alimentarea creșterii costurilor firmelor.

Economia mondială consemnează, de asemenea, o încetinire, în contextul incertitudinilor geopolitice persistente, îndeosebi ca urmare a războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului acestei țări, și al înăspririi condițiilor de finanțare pe plan internațional. Deteriorarea anterioară a raportului de schimb, reflectând creșterea mai rapidă a prețurilor importurilor comparativ cu cele ale exporturilor, continuă să afecteze puterea de cumpărare în zona euro.

În ceea ce privește aspectele pozitive, ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,3% în trimestrul III, iar șomajul a atins un nou nivel minim istoric de 6,5% în luna octombrie. Se estimează că majorările salariale vor compensa parțial pierderea puterii de cumpărare, sprijinind consumul. Totuși, pe fondul pierderii de ritm a economiei, este probabilă o încetinire a creării de locuri de muncă, șomajul putând consemna o creștere în trimestrele următoare.

Măsurile de sprijin fiscal destinate protejării economiei față de impactul prețurilor ridicate ale produselor energetice ar trebui să fie temporare, țintite și adaptate în vederea menținerii stimulentelor pentru reducerea consumului de energie. Este probabil ca măsurile fiscale care nu respectă aceste principii să exacerbeze presiunile inflaționiste, ceea ce ar necesita un răspuns mai ferm din partea politicii monetare. De asemenea, în concordanță cu cadrul de guvernanță economică al UE, politicile fiscale ar trebui orientate către sporirea productivității economiei noastre și diminuarea progresivă a datoriei publice ridicate. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, îndeosebi în sectorul energetic, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. În acest scop, autoritățile guvernamentale ar trebui să implementeze rapid planurile de investiții și de reforme structurale prevăzute în cadrul programului „Next Generation EU”. Reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată rapid.

Inflația

Inflația s-a redus la 10,0% în luna noiembrie, în principal pe seama dinamicii mai scăzute a prețurilor produselor energetice, dinamica prețurilor serviciilor consemnând, de asemenea, o ușoară diminuare. Cu toate acestea, dinamica prețurilor alimentelor s-a intensificat în continuare la 13,6%, în condițiile în care costurile ridicate cu factorii de producție în industria alimentară s-au propagat la nivelul prețurilor de consum.

Presiunile asupra prețurilor rămân puternice în toate sectoarele, parțial ca urmare a impactului costurilor ridicate ale produselor energetice la nivelul întregii economii. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a menținut nemodificată la 5,0% în luna noiembrie, alte măsuri ale inflației de bază situându-se, de asemenea, la niveluri ridicate. Măsurile fiscale destinate gospodăriilor populației pentru compensarea prețurilor ridicate ale produselor energetice și ale inflației ar trebui să frâneze inflația anul viitor, dar retragerea acestora va determina ulterior intensificarea inflației.

Blocajele la nivelul ofertei se diminuează treptat, deși efectele lor contribuie încă la inflație, alimentând în special creșterea prețurilor bunurilor. Același lucru este valabil și în cazul ridicării restricțiilor pandemice: deși se atenuează, efectul cererii reprimate încă impulsionează prețurile, în special în sectorul serviciilor. Deprecierea euro înregistrată anul acesta continuă, de asemenea, să se repercuteze asupra prețurilor de consum.

Dinamica câștigurilor salariale se intensifică, sprijinită de piețele robuste ale forței de muncă și de o relativă recuperare a decalajelor între creșterea salariilor și inflația ridicată, în scopul compensării forței de muncă. În condițiile în care acești factori ar trebui să se mențină, proiecțiile experților Eurosistemului estimează creșteri salariale în ritmuri net superioare mediilor istorice, care vor alimenta inflația pe întreaga perioadă a proiecției. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, deși noi revizuiri peste țintă ale unor indicatori impun continuarea monitorizării.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice înclină în sensul scăderii, îndeosebi pe termen scurt. Războiul împotriva Ucrainei rămâne un risc semnificativ în sensul scăderii la adresa economiei. Costurile aferente produselor energetice și alimentelor ar putea, de asemenea, persista la niveluri peste așteptări. O încetinire mai pronunțată decât se anticipează a economiei mondiale ar putea constitui un factor inhibitor suplimentar la adresa creșterii în zona euro.

Balanța riscurilor asociate perspectivelor inflației înclină cu precădere în sensul creșterii. Pe termen scurt, presiunile existente din partea costurilor ar putea conduce la avansuri mai puternice decât cele estimate la nivelul prețurilor cu amănuntul ale produselor energetice și ale alimentelor. Pe termen mediu, riscurile sunt generate cu precădere de factori interni precum creșterea persistentă a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorările salariale peste așteptări. În schimb, o scădere a costurilor produselor energetice sau moderarea în continuare a cererii ar diminua presiunile asupra prețurilor.

Condițiile financiare și monetare

Întrucât înăsprim politica monetară, costul împrumuturilor acordate firmelor și populației devine mai ridicat. Creditarea bancară a firmelor rămâne robustă, în condițiile în care firmele înlocuiesc obligațiunile cu împrumuturi bancare și utilizează creditele pentru a finanța costurile mai ridicate asociate producției și investițiilor. Populația se împrumută mai puțin, ca urmare a standardelor de creditare mai restrictive, a majorării ratelor dobânzilor, a deteriorării perspectivelor pieței imobiliare și a reducerii încrederii consumatorilor.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor efectuează, de două ori pe an, o evaluare aprofundată a interconexiunii dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Contextul stabilității financiare s-a deteriorat de la ultima noastră evaluare din luna iunie 2022, pe seama temperării economiei și a creșterii riscului de credit. În plus, vulnerabilitățile legate de datoriile suverane s-au accentuat pe fondul perspectivelor economice mai puțin favorabile și al pozițiilor fiscale mai precare. Condițiile de finanțare mai restrictive ar reduce acumularea de vulnerabilități financiare și ar diminua riscurile extreme la adresa inflației pe termen mediu, cu prețul intensificării riscului unor tensiuni sistemice și a riscurilor în sensul scăderii la adresa creșterii economice pe termen scurt. În plus, necesarul de lichiditate al instituțiilor financiare nebancare poate amplifica volatilitatea piețelor. În același timp, băncile din zona euro dispun de niveluri confortabile de capital, care contribuie la reducerea efectelor colaterale ale înăspririi politicii monetare asupra stabilității financiare. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare pentru menținerea stabilității financiare și combaterea vulnerabilităților pe termen mediu.

Concluzie

Pe scurt, am decis astăzi să majorăm cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și, pe baza revizuirii substanțiale în sens ascendent a perspectivelor noastre privind inflația, anticipăm majorarea în continuare a acestora. Mai exact, considerăm că ratele dobânzilor vor trebui încă să crească semnificativ într-un ritm constant, în vederea atingerii unor niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri restrictive va reduce, în timp, inflația prin frânarea cererii și va proteja, de asemenea, împotriva riscului unor valori crescute persistente ale anticipațiilor privind inflația. De asemenea, de la începutul lunii martie 2023 portofoliul aferent APP se va reduce într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu va reinvesti în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență.

Deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor fi stabilite de la o ședință la alta. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura că inflația revine la nivelul țintei noastre pe termen mediu.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.