BCE raportează cu privire la progresele înregistrate de țările din UE în vederea adoptării euro

1 iunie 2022

• Raportul bienal evaluează progresele înregistrate de șapte state membre ale UE din afara zonei euro
• Evaluare pozitivă a Croației în vederea unei posibile adoptări a euro la 1 ianuarie 2023
• Progresele au fost, în ansamblu, limitate, date fiind condițiile economice dificile

Conform Raportului de convergență din luna iunie 2022 al Băncii Centrale Europene (BCE), din anul 2020 țările UE din afara zonei euro au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro, în principal ca urmare a condițiilor economice dificile.

Raportul, publicat la fiecare doi ani, evaluează progresele înregistrate în direcția adoptării euro de către șapte țări din UE care nu au adoptat încă această monedă: Bulgaria, Croația, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia și Ungaria.

Raportul include o evaluare mai aprofundată în cazul Croației, care și-a anunțat intenția de a adopta euro la 1 ianuarie 2023. Bulgaria și Croația au aderat la mecanismul cursului de schimb (MCS II) și la uniunea bancară la data de 10 iulie 2020.

Criza generată de pandemia de coronavirus (COVID-19) a condus la o reducere semnificativă a activității economice în 2020, urmată de o revigorare puternică în toate țările analizate. Invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a afectat creșterea economică, inflația intensificându-se în toate țările evaluate. Cu toate acestea, este prematur să se tragă concluzii ferme cu privire la modul în care vor fi influențate traiectoriile de convergență. Evaluarea anticipativă a convergenței este marcată de incertitudini ridicate, iar impactul total nu poate fi apreciat decât ex post.

Cu privire la criteriul stabilității prețurilor, numai Croația și Suedia au înregistrat rate ale inflației inferioare sau net inferioare valorii de referință de 4,9%. Această rată de referință se bazează pe cifrele medii privind inflația înregistrate în cele trei țări cu cele mai bune rezultate în ultimele 12 luni: Finlanda, Franța și Grecia (după excluderea valorilor extreme: Malta și Portugalia). În celelalte cinci țări evaluate – Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria –, ratele inflației au fost net superioare valorii de referință în ultimele 12 luni, similar Raportului de convergență 2020.

În ceea ce privește criteriile fiscale, la data publicării raportului, numai România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv (lansată în aprilie 2020). Deși deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în alte trei țări analizate – Bulgaria, Republica Cehă și Ungaria – în anul 2021, nu au fost inițiate noi proceduri de deficit excesiv.

După creșterea pronunțată înregistrată în 2020 în urma crizei COVID-19, în 2021 deficitele bugetare s-au menținut la niveluri ridicate în toate țările, exceptând Suedia. Comparativ cu anul 2020, soldurile bugetare au cunoscut, în 2021, o ameliorare în toate țările analizate, cu excepția Bulgariei și a Republicii Cehe. Conform previziunilor economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2022, se așteaptă o scădere a ponderii deficitului bugetar în PIB în majoritatea țărilor în 2022 și 2023. Cu toate acestea, se anticipează că aceasta va depăși, în 2023, valoarea de referință în Polonia, Republica Cehă, România și Ungaria.

În anul 2021, ponderea datoriei publice în PIB s-a situat între 20% și 40% în Bulgaria și Suedia și a atins între 40% și 60% în Polonia, Republica Cehă și România, depășind valoarea de referință de 60% în Croația și Ungaria.

În 2022 și 2023, se anticipează o reducere a ponderii datoriei publice în PIB în patru dintre țări ca urmare atât a ameliorării activității economice, cât și a eliminării treptate a măsurilor fiscale adoptate ca răspuns la pandemia de COVID-19, deși se estimează că soldurile bugetare vor fi afectate de noile măsuri adoptate ca răspuns la prețurile ridicate ale produselor energetice și la războiul ruso-ucrainean.

Referitor la criteriul cursului de schimb, leva bulgărească și kuna croată au participat la MCS II în cea mai mare parte a perioadei de referință de doi ani cuprinsă între 26 mai 2020 și 25 mai 2022, la paritățile centrale de 1,95583 leva pentru un euro și, respectiv, de 7,53450 kune pentru un euro. Cursul de schimb al monedei croate a manifestat un grad redus de volatilitate, aceasta fiind tranzacționată la un curs apropiat de paritatea sa centrală. Leva bulgărească nu a deviat de la paritatea sa centrală. Cu excepția leului românesc, cursurile de schimb ale monedelor care nu participă la MCS II au prezentat un grad relativ ridicat de volatilitate.

În ceea ce privește criteriul convergenței ratelor dobânzilor pe termen lung, cele mai mici medii pe 12 luni ale ratelor dobânzilor pe termen lung au fost înregistrate în Bulgaria, Croația și Suedia. Cu 2,5%, Republica Cehă s-a plasat la un nivel ușor inferior valorii de referință de 2,6%. Două dintre țările analizate – Polonia și Ungaria – au consemnat medii pe 12 luni ale ratelor dobânzilor pe termen lung superioare valorii de referință, în timp ce România a înregistrat o valoare net superioară celei de referință.

Soliditatea cadrului instituțional constituie un factor important pentru sustenabilitatea convergenței în timp. Cu excepția Suediei, calitatea instituțiilor și a guvernanței este relativ scăzută în țările analizate. Referitor la convergența juridică, Croația este singura țară analizată în care cadrul juridic este pe deplin compatibil cu cerințele privind adoptarea euro prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC).

Croația

Evaluarea BCE conchide că Croația se încadrează în nivelurile de referință stabilite prin criteriile de convergență.

Stabilitatea prețurilor

În luna aprilie 2022, rata medie anuală a inflației IAPC înregistrată de Croația a fost de 4,7%, nivel inferior valorii de referință de 4,9%. Se anticipează că această rată va înregistra o creștere graduală în lunile următoare, în principal pe seama majorării prețurilor materiilor prime, a amplificării presiunilor inflaționiste și a agravării în continuare a blocajelor la nivelul ofertei ca urmare a războiului ruso-ucrainean.

Privind în perspectivă, există preocupări referitoare la sustenabilitatea convergenței ratei inflației pe termen mai îndelungat în Croația. Pentru a evita acumularea unor presiuni excesive asupra prețurilor și manifestarea unor dezechilibre macroeconomice, procesul de convergență trebuie sprijinit prin politici adecvate.

Ponderea deficitului bugetar și cea a datoriei publice în PIB

În Croația, soldul bugetului general consolidat a fost marginal inferior valorii de referință de 3% din PIB în anul 2021, în timp ce ponderea datoriei a depășit valoarea de referință de 60% din PIB, dar s-a redus comparativ cu anul precedent. Ponderea deficitului s-a ridicat la 2,9% din PIB în 2021, nivel care îndeplinește criteriul deficitului. Ponderea datoriei a fost de 79,8% din PIB în 2021, această valoare reprezentând o scădere față de nivelul maxim de 87,3% din PIB înregistrat în 2020. Reducerea substanțială a ponderii datoriei a asigurat îndeplinirea criteriului datoriei.

Potrivit Previziunilor economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2022, Croația este în măsură să se conformeze în continuare cerințelor Pactului de stabilitate și creștere. De asemenea, Comisia Europeană a constatat în pachetul de primăvară al semestrului european 2022 că Croația se confruntă cu riscuri medii la adresa sustenabilității datoriei pe termen mediu. Pentru protejarea solidității finanțelor publice și plasarea ponderii datoriei pe o traiectorie descendentă durabilă, este esențial ca această țară să implementeze reformele fiscale prevăzute în cadrul planului său de redresare și reziliență.

Cursul de schimb

Kuna croată a fost inclusă în MCS II la data de 10 iulie 2020 la paritatea centrală de 7,53450 kune pentru un euro, cu o marjă normală de fluctuație de ±15%. În perioada de referință de doi ani cuprinsă între 26 mai 2020 și 25 mai 2022, cursul de schimb a manifestat un grad scăzut de volatilitate, kuna fiind tranzacționată la un curs apropiat de paritatea sa centrală.

Ratele dobânzilor pe termen lung

În perioada de referință mai 2021-aprilie 2022, ratele dobânzilor pe termen lung din Croația s-au situat, în medie, la 0,8%, valoare inferioară celei de referință de 2,6% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor. În Croația, ratele dobânzilor pe termen lung s-au plasat pe un trend descrescător începând cu anul 2012, ratele medii pe 12 luni scăzând de la ușor sub 7% la sub 1%.

Convergență durabilă

Croația ar beneficia de pe urma unor politici economice orientate către stabilitate și a unor reforme structurale ample. În anul 2022, Comisia Europeană a conchis că dezechilibrele macroeconomice cu care se confrunta țara au continuat să se reducă în 2021, revenind la trendurile favorabile din perioada prepandemie. Reformele structurale ar ajuta Croația în ameliorarea mediului său instituțional și a celui de afaceri, sporirea concurenței și creșterea eficienței administrației publice și a sistemului judiciar. În luna octombrie 2020, BCE a devenit responsabilă de supravegherea directă a opt instituții semnificative și de monitorizarea a 15 instituții mai puțin semnificative în Croația.

Criterii juridice

Legislația croată este compatibilă cu tratatele și cu Statutul SEBC, astfel cum se prevede la articolul 131 din Tratat.

Pentru întrebări din partea mass-media, persoana de contact este Alexandrine Bouilhet, tel.: +49 172 174 93 66.

Notă

• Raportul de convergență al BCE analizează, la fiecare doi ani sau la solicitarea unei țări, convergența economică și juridică a statelor membre ale UE din afara zonei euro care fac obiectul unei derogări. Acesta evaluează gradul de realizare a unei convergențe economice sustenabile cu zona euro, de compatibilitate a legislației naționale cu cadrul juridic al UE și de îndeplinire a obligațiilor statutare impuse băncilor centrale naționale respective. Având în vedere că beneficiază de o clauză de derogare, Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepția cazului în care solicită acest lucru.
• Data-limită pentru transmiterea datelor statistice incluse în actuala ediție a Raportului de convergență a fost 25 mai 2022. Perioada de referință corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor și celui privind ratele dobânzilor pe termen lung este mai 2021-aprilie 2022. Pentru cursurile de schimb, perioada de referință este 26 mai 2020-25 mai 2022. Datele istorice privind pozițiile fiscale acoperă intervalul până în anul 2021. Prognozele se bazează pe Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2022 și pe cele mai recente programe de convergență ale țărilor analizate, precum și pe alte informații considerate relevante pentru realizarea unei analize anticipative a caracterului sustenabil al procesului de convergență.
• Începând din noiembrie 2014, toate țările care s-au alăturat zonei euro au aderat și la Mecanismul unic de supraveghere (MUS) și la celelalte componente ale uniunii bancare. Sistemul bancar al țării respective face obiectul unei evaluări cuprinzătoare realizate de BCE. La data de 10 iulie 2020, BCE a decis să stabilească o cooperare strânsă cu Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și cu Hrvatska narodna banka, în urma îndeplinirii condițiilor prealabile de supraveghere și legislative necesare. La data de 1 octombrie 2020, BCE a devenit autoritatea de supraveghere responsabilă de procedurile comune pentru toate entitățile supravegheate și a preluat responsabilitatea monitorizării instituțiilor mai puțin semnificative din cele două țări.