CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 14 septembrie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Inflația continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. În vederea consolidării progreselor în direcția atingerii țintei noastre, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

Această majorare reflectă evaluarea noastră privind perspectivele inflației, având în vedere noile date economice și financiare, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare. Conform proiecțiilor macroeconomice din luna septembrie pentru zona euro ale experților BCE, rata medie a inflației se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 și la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent pentru anii 2023 și 2024 și o revizuire în sens descendent pentru anul 2025. Revizuirea pentru 2023 și 2024 reflectă cu precădere o traiectorie a prețurilor produselor energetice la valori mai ridicate. Presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază rămân ridicate, deși majoritatea indicatorilor au început să se diminueze. Experții BCE au revizuit în sens ușor descendent traiectoria proiectată a inflației exclusiv produse energetice și alimente, care ar trebui să se plaseze, în medie, la 5,1% în 2023, la 2,9% în 2024 și la 2,2% în 2025. Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se transmită de o manieră solidă. Condițiile de finanțare s-au înăsprit în continuare și frânează tot mai mult cererea, ceea ce reprezintă un factor important pentru revenirea inflației la nivelul țintei. Pe fondul intensificării impactului măsurilor noastre restrictive asupra cererii interne și al temperării schimburilor comerciale internaționale, experții BCE și-au redus semnificativ proiecțiile privind creșterea economică. Aceștia anticipează, în prezent, o expansiune a economiei zonei euro de 0,7% în 2023, de 1,0% în 2024 și de 1,5% în 2025.

Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Este probabil ca evoluția economiei să rămână modestă în lunile următoare. Activitatea economică a înregistrat, în linii mari, o stagnare în primul semestru al anului, iar indicatorii recenți sugerează că a fost scăzută și în trimestrul III. Cererea mai redusă pentru exporturile zonei euro și impactul condițiilor restrictive de finanțare frânează creșterea economică, inclusiv prin reducerea investițiilor în obiective rezidențiale și a celor corporative. Sectorul serviciilor, care a fost, până de curând, rezilient, consemnează, de asemenea, o moderare în prezent. În timp, dinamica economică ar trebui să se intensifice, în condițiile în care se anticipează o majorare a veniturilor reale, susținută de scăderea inflației, de creșterile salariale și de o piață robustă a forței de muncă, ceea ce va sprijini cheltuielile de consum.

Piața forței de muncă s-a menținut deocamdată rezilientă, în pofida decelerării economice. Rata șomajului a stagnat la nivelul minim istoric de 6,4% în luna iulie. Deși numărul persoanelor ocupate s-a majorat cu 0,2% în trimestrul II, dinamica acestuia cunoaște o încetinire. Și în sectorul serviciilor, care a constituit un motor principal al creșterii ocupării forței de muncă începând cu jumătatea anului 2022, sunt create acum mai puține locuri de muncă.

Pe fondul atenuării crizei energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui să continue retragerea măsurilor de sprijin aferente. Acest demers este esențial pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, care ar necesita altminteri un răspuns și mai ferm din partea politicii monetare. Politicile fiscale ar trebui elaborate astfel încât să amplifice productivitatea economiei noastre și să diminueze progresiv nivelul ridicat al datoriei publice. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, care ar fi susținută de implementarea integrală a programului „Next Generation EU”, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu, sprijinind totodată tranziția ecologică. Reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată înainte de sfârșitul acestui an, iar progresele în direcția realizării unei uniuni a piețelor de capital ar trebui accelerate.

Inflația

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația s-a redus la 5,3% în luna iulie, dar s-a menținut la același nivel în august. Scăderea inflației a fost întreruptă de majorarea prețurilor produselor energetice comparativ cu luna iulie. Componenta „alimente” a consemnat o scădere de la nivelul maxim înregistrat în martie, dar a continuat să se situeze la aproximativ 10% în august. În lunile următoare, creșterile accentuate ale prețurilor din toamna anului 2022 vor ieși din calculul ritmurilor anuale, ceea ce va diminua nivelul inflației.

Inflația exclusiv produse energetice și alimente a scăzut la 5,3% în august, față de 5,5% în iulie. Dinamica prețurilor bunurilor s-a redus la 4,8% în august, față de 5,0% în iulie și 5,5% în iunie, ca urmare a ameliorării condițiilor pe partea ofertei, a scăderilor anterioare ale prețurilor produselor energetice, a atenuării presiunilor inflaționiste în stadiile inițiale ale lanțului de producție și a cererii mai modeste. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor a coborât ușor la 5,5%, dar s-a menținută la un nivel ridicat ca urmare a cheltuielilor semnificative cu vacanțele și călătoriile și a dinamicii salariale alerte. Ritmul anual de creștere a remunerării pe salariat a rămas constant la 5,5% în trimestrul II 2023. Contribuția costurilor cu forța de muncă la inflația internă anuală a crescut în trimestrul II, parțial pe seama scăderii productivității, iar cea a profiturilor s-a redus pentru prima dată de la începutul anului 2022.

Majoritatea măsurilor inflației de bază încep să consemneze reduceri, în condițiile în care cererea și oferta s-au aliniat în mai mare măsură, iar contribuția majorărilor anterioare ale prețurilor produselor energetice se estompează. În același timp, presiunile inflaționiste interne rămân puternice.

Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%. Unii indicatori s-au majorat însă și necesită o monitorizare atentă.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice este înclinată în sensul scăderii. Creșterea economică ar putea fi mai lentă, dacă efectele politicii monetare sunt mai puternice decât s-a anticipat sau dacă economia mondială consemnează o moderare, de exemplu ca urmare a unei noi încetiniri a activității economice în China. În schimb, expansiunea economică ar putea fi peste așteptări în cazul în care robustețea pieței forței de muncă, majorarea veniturilor reale și reducerea incertitudinilor stimulează încrederea și, implicit, cheltuielile populației și ale firmelor.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației includ o posibilă reintensificare a presiunilor în sens ascendent asupra costurilor produselor energetice și ale alimentelor. Condițiile meteorologice nefavorabile, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea determina creșteri peste așteptări ale prețurilor alimentelor. Plasarea îndelungată a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorări salariale ori ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea, la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu. Pe de altă parte, diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a politicii monetare sau a deteriorării mediului economic din afara zonei euro, ar determina atenuarea presiunilor asupra prețurilor, în special pe termen mediu.

Condițiile financiare și monetare

Înăsprirea politicii noastre monetare continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare generale. Costul finanțării a crescut din nou pentru bănci, în condițiile în care deponenții substituie depozitele overnight cu depozite la termen care oferă dobânzi mai ridicate, iar operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung ale BCE sunt eliminate treptat. Ratele medii ale dobânzilor aferente împrumuturilor acordate firmelor și creditelor ipotecare au continuat să se majoreze în luna iulie la 4,9% și, respectiv, 3,8%.

Dinamica creditului s-a temperat în continuare. Creditele acordate firmelor s-au majorat într-un ritm anual de 2,2% în iulie, în scădere de la 3,0% în iunie. Împrumuturile acordate populației au înregistrat, de asemenea, o creștere mai puțin robustă, de 1,3%, față de 1,7% în iunie. În termeni anualizați pe baza datelor din ultimele trei luni, creditele acordate populației s-au redus cu 0,8%, aceasta fiind cea mai puternică scădere înregistrată de la introducerea euro. Pe fondul nivelului scăzut al creditării și al reducerii bilanțului Eurosistemului, ritmul anual de creștere a M3 s-a redus de la 0,6% în iunie la un nivel minim istoric de −0,4% în iulie. În termeni anualizați pe ultimele trei luni, M3 s-a contractat cu 1,5%.

Concluzie

Inflația continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. În vederea consolidării progreselor în direcția atingerii țintei noastre, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.