BCE publică Raportul de convergență 2016

• În perioada marcată de cele mai recente runde de extindere a UE, multe țări au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește participarea la Uniunea Economică și Monetară (UEM).
• Cele șapte țări analizate respectă majoritatea criteriilor economice cantitative, însă niciuna nu îndeplinește toate obligațiile prevăzute în Tratat, inclusiv criteriile de convergență juridică.
• Adoptarea cu succes a euro nu poate fi realizată fără o convergență sustenabilă.

Banca Centrală Europeană (BCE) publică astăzi Raportul de convergență 2016, care vizează Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia și evaluează gradul de realizare a unei convergențe sustenabile în aceste țări (convergența economică) și de îndeplinire a obligațiilor statutare impuse băncilor centrale naționale pentru a deveni parte integrantă a Eurosistemului (convergența juridică). În evaluarea caracterului sustenabil al convergenței, raportul ia, de asemenea, în considerare cadrul consolidat de guvernanță economică al UE (de exemplu, Pactul de stabilitate și creștere, procedura privind dezechilibrele macroeconomice).

Convergența economică

Diferențele dintre țări în ceea ce privește inflația s-au diminuat substanțial, relevând progresele în domeniul convergenței consemnate în perioada recentă. În perioada de referință de 12 luni (mai 2015-aprilie 2016), rata inflației s-a situat la un nivel foarte scăzut în UE, în principal pe fondul declinului semnificativ al prețurilor petrolului. Această situație a fost reflectată de valoarea de referință de 0,7% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor, care a fost respectată de șase dintre cele șapte țări în perioada de referință. Privind în perspectivă, deși se estimează că inflația va înregistra o creștere moderată în anii următori, există preocupări pe termen mai lung referitoare la caracterul sustenabil al convergenței inflației în mai multe dintre țările analizate.

De asemenea, pot fi constatate unele ameliorări cu privire la criteriile fiscale. În anul 2015, șase dintre țările analizate au înregistrat o pondere a deficitului bugetar în PIB inferioară valorii de referință de 3%; excepția a constituit-o Croația, care face încă obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Această situație este diferită de cea din anul 2013, când Republica Cehă și Polonia făceau, la rândul lor, obiectul unei astfel de proceduri. Croația și Ungaria au fost singurele țări cu o pondere a datoriei publice în PIB superioară valorii de referință de 60%. În Croația, ponderea datoriei a crescut din 2013, iar în Ungaria a scăzut ușor.

Niciuna dintre țările analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II). În Suedia, Ungaria, Polonia și România, cursul de schimb a înregistrat un grad relativ ridicat de volatilitate în perioada de referință de doi ani.

În ceea ce privește criteriul convergenței ratelor dobânzilor pe termen lung, toate cele șapte țări analizate au înregistrat, la fel ca în raportul 2014, rate ale dobânzilor pe termen lung inferioare valorii de referință de 4%. Cele mai scăzute rate ale dobânzilor pe termen lung au fost consemnate în Republica Cehă și în Suedia.

Atingerea valorilor criteriilor de convergență la un moment dat în timp nu reprezintă o garanție per se a unor evoluții favorabile odată ce țara respectivă devine membru al UEM. Țările care adoptă moneda euro trebuie să poată demonstra caracterul sustenabil al procesului de convergență pe care îl parcurg. În acest sens, în multe dintre țările analizate sunt necesare ajustări durabile ale politicilor. În special, ameliorările înregistrate cu privire la criteriile fiscale trebuie consolidate pe termen mai lung. Politici fiscale și macroprudențiale adecvate trebuie implementate pentru a evita acumularea de dezechilibre, alături de un cadru corespunzător pentru supravegherea instituțiilor financiare. Reformele structurale trebuie să vizeze asigurarea solidității instituțiilor și a guvernanței economice, creând astfel, printre altele, condiții favorabile pentru utilizarea eficientă a capitalului și a forței de muncă, precum și pentru piețe ale bunurilor și serviciilor și ale forței de muncă flexibile.

Convergența juridică

Cadrul juridic nu este pe deplin compatibil cu toate cerințele privind adoptarea euro în niciuna dintre cele șapte țări analizate. Persistă incompatibilități în ceea ce privește independența băncilor centrale, în special independența instituțională și financiară a băncilor centrale, precum și independența personală. În plus, în toate țările analizate, cu excepția Croației, există incompatibilități cu privire la interdicția de finanțare monetară, precum și la integrarea juridică a băncilor centrale respective în Eurosistem.

Pentru întrebări din partea mass-media, persoana de contact este Eszter Miltényi-Torstensson, tel.: +49 69 1344 8034.

Notă către editor:

Prin elaborarea acestui raport, BCE respectă cerințele articolului 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de a raporta Consiliului UE, cel puțin o dată la doi ani sau la solicitarea unui stat membru care face obiectul unei derogări, cu privire la progresele efectuate de statele membre care fac obiectul unei derogări în îndeplinirea obligațiilor care le revin pentru realizarea UEM.