CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 16 martie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Inflația este proiectată să rămână prea ridicată o perioadă prea îndelungată. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE, în concordanță cu hotărârea noastră de a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Nivelul ridicat de incertitudine întărește importanța adoptării unei abordări bazate pe date în ceea ce privește deciziile noastre privind ratele dobânzilor de politică monetară, care vor fi determinate de evaluarea noastră privind perspectivele inflației pe baza noilor date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Monitorizăm cu atenție tensiunile actuale de pe piețe și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare pentru a menține stabilitatea prețurilor și cea financiară în zona euro. Sectorul bancar din zona euro este rezilient, având poziții solide de capital și lichiditate. În orice caz, instrumentarul nostru de politică monetară este complet dotat pentru a furniza sprijin constând în lichiditate sistemului financiar din zona euro, dacă este necesar, și pentru a prezerva transmisia ordonată a politicii monetare.

Noile proiecții macroeconomice ale experților BCE au fost finalizate la începutul lunii martie, înainte de manifestarea recentă a unor tensiuni pe piețele financiare. Prin urmare, aceste tensiuni implică incertitudini suplimentare asociate evaluărilor privind inflația și creșterea economică din proiecția de bază. Anterior celor mai recente evoluții, traiectoria din proiecția de bază a inflației totale fusese deja revizuită în sens descendent, îndeosebi pe seama unei contribuții sub așteptări din partea prețurilor produselor energetice. Experții BCE estimează, în prezent, că inflația se va situa, în medie, la 5,3% în 2023, la 2,9% în 2024 și la 2,1% în 2025. În același timp, presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază rămân puternice. Inflația exclusiv produse energetice și alimente a continuat să se intensifice în februarie, experții BCE anticipând că aceasta se va situa, în medie, la 4,6% în 2023, nivel superior celui previzionat în proiecțiile din luna decembrie. Ulterior, aceasta este proiectată să revină la 2,5% în 2024 și 2,2% în 2025, în condițiile în care presiunile în sensul creșterii din partea șocurilor anterioare la nivelul ofertei și a redeschiderii economiei se disipează, iar politica monetară mai restrictivă frânează tot mai mult cererea.

Proiecțiile de bază privind creșterea economică în 2023 au fost revizuite în sens ascendent la 1,0%, în medie, ca urmare atât a scăderii prețurilor produselor energetice, cât și a rezilienței sporite a economiei la contextul internațional dificil. Ulterior, experții BCE anticipează accelerarea în continuare a creșterii până la 1,6% atât în 2024, cât și în 2025, sprijinită de o piață robustă a forței de muncă, de ameliorarea încrederii și de redresarea veniturilor reale. În același timp, intensificarea creșterii în 2024 și 2025 este inferioară celei proiectate în luna decembrie, reflectând înăsprirea politicii monetare.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia zonei euro a consemnat o stagnare în trimestrul IV 2022, evitând astfel contracția anticipată anterior. Cu toate acestea, cererea internă privată a înregistrat o scădere pronunțată. Inflația ridicată, incertitudinile actuale și condițiile de finanțare mai restrictive au afectat consumul privat și investițiile, care s-au redus cu 0,9% și, respectiv, 3,6%.

În proiecția de bază, economia pare să se redreseze în trimestrele următoare. Producția industrială ar urma să cunoască o intensificare, pe fondul ameliorării în continuare a condițiilor ofertei, al redresării persistente a încrederii și al diminuării portofoliilor semnificative de comenzi restante ale firmelor. Majorările salariale și scăderea prețurilor produselor energetice vor anula parțial pierderea puterii de cumpărare cu care se confruntă numeroase gospodării ale populației ca urmare a inflației ridicate. Această evoluție va sprijini, la rândul ei, cheltuielile de consum.

În plus, piața forței de muncă rămâne robustă, în pofida încetinirii activității economice. Ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,3% în trimestrul IV 2022, iar rata șomajului s-a menținut la nivelul său minim istoric de 6,6% în luna ianuarie 2023.

Măsurile de sprijin public destinate protejării economiei de impactul prețurilor ridicate ale produselor energetice ar trebui să fie temporare, țintite și adaptate în vederea menținerii stimulentelor pentru reducerea consumului de energie. În condițiile în care prețurile produselor energetice scad și riscurile asociate ofertei de produse energetice se diminuează, este important să se înceapă retragerea acestor măsuri cu promptitudine și de o manieră concertată. Este probabil ca măsurile care nu respectă aceste principii să determine intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, ceea ce ar impune un răspuns mai ferm din partea politicii monetare. De asemenea, în concordanță cu cadrul de guvernanță economică al UE și după cum se menționează în orientările Comisiei Europene din 8 martie 2023, politicile fiscale ar trebui orientate către sporirea productivității economiei noastre și diminuarea progresivă a datoriei publice ridicate. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, îndeosebi în sectorul energetic, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. În acest scop, autoritățile guvernamentale ar trebui să implementeze prompt planurile de investiții și de reforme structurale prevăzute în cadrul programului „Next Generation EU”. Reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată rapid.

Inflație

Inflația s-a redus la 8,5% în luna februarie. Această diminuare a fost rezultatul unei noi scăderi accentuate a prețurilor produselor energetice. În schimb, dinamica prețurilor alimentelor s-a intensificat în continuare, ajungând la 15,0%, în condițiile în care creșterea vertiginoasă anterioară a costurilor produselor energetice și ale altor factori de producție în industria alimentară încă se repercutează asupra prețurilor de consum.

Totodată, presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază rămân puternice. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a accelerat la 5,6% în luna februarie, alți indicatori ai inflației de bază menținându-se, de asemenea, la niveluri ridicate. Dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice a crescut la 6,8% în februarie, reflectând cu precădere efectele întârziate ale blocajelor anterioare la nivelul ofertei și ale prețurilor ridicate ale produselor energetice. Și inflația măsurată prin prețurile serviciilor, care a urcat la 4,8% în februarie, este încă alimentată de propagarea treptată a majorărilor anterioare ale costurilor produselor energetice, de manifestarea cererii reprimate asociată redeschiderii economiei și de majorările salariale.

Presiunile salariale s-au intensificat pe seama piețelor robuste ale forței de muncă și a demersurilor angajaților vizând recuperarea unei părți din puterea de cumpărare pierdută ca urmare a inflației ridicate. De asemenea, numeroase firme au fost în măsură să își majoreze marjele de profit în sectoare confruntate cu o ofertă limitată și o relansare a cererii. În același timp, cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, deși necesită continuarea monitorizării, având în vedere mai ales volatilitatea recentă a anticipațiilor privind inflația bazate pe piață.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice este înclinată în sensul scăderii. Tensiunile persistent ridicate de pe piețele financiare ar putea înăspri mai puternic decât s-a anticipat condițiile generale de creditare și ar putea afecta încrederea. Războiul nejustificat dus de Rusia împotriva Ucrainei și a poporului acestei țări continuă să reprezinte un risc semnificativ în sensul scăderii la adresa economiei și ar putea alimenta din nou creșterea costurilor produselor energetice și ale alimentelor. O încetinire mai pronunțată decât s-a anticipat a economiei mondiale ar putea constitui, de asemenea, un factor inhibitor suplimentar la adresa creșterii în zona euro. Cu toate acestea, companiile s-ar putea adapta mai rapid la contextul internațional dificil, ceea ce, alături de disiparea șocului prețurilor produselor energetice, ar putea genera o creștere economică superioară celei estimate în prezent.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației includ presiunile existente din partea costurilor, care ar putea încă alimenta, chiar peste așteptări, majorarea prețurilor cu amănuntul pe termen scurt. O serie de factori interni, precum creșterea persistentă a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorări salariale și ale marjelor de profit superioare celor estimate, ar putea determina o accelerare a inflației, inclusiv pe termen mediu. Totodată, un reviriment economic peste așteptări în China ar putea da un nou impuls prețurilor materiilor prime și cererii externe. Riscurile în sensul scăderii la adresa inflației includ tensiunile persistent ridicate de pe piețele financiare, care ar putea conduce la accelerarea dezinflației. În plus, reducerea prețurilor produselor energetice s-ar putea concretiza într-o diminuare a presiunilor din partea inflației de bază și a câștigurilor salariale. Moderarea cererii, inclusiv pe seama unei decelerări mai puternice a creditării bancare sau a unei transmisii mai robuste decât cea proiectată a politicii monetare, ar contribui, de asemenea, la presiuni mai reduse decât cele anticipate în prezent asupra prețurilor, în special pe termen mediu.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață s-au majorat considerabil în săptămânile ulterioare ultimei noastre ședințe. Această creștere s-a inversat însă puternic în ultimele zile, în contextul tensiunilor severe de pe piețele financiare. Costul creditării bancare a firmelor din zona euro a devenit mai ridicat. Creditarea firmelor s-a redus în continuare, pe seama cererii mai scăzute și a condițiilor mai restrictive asociate ofertei de credite. Și împrumuturile acordate populației au devenit mai costisitoare, îndeosebi ca urmare a majorării ratelor dobânzilor la creditele ipotecare. Această creștere a costurilor creditării și, în consecință, scăderea cererii, alături de standardele mai restrictive de creditare, au condus la încetinirea în continuare a dinamicii împrumuturilor acordate populației. Pe fondul acestei dinamici mai modeste a împrumuturilor, creșterea masei monetare a consemnat o decelerare pronunțată, generată de componentele sale cele mai lichide.

Concluzie

Pe scurt, inflația este proiectată să rămână prea ridicată o perioadă prea îndelungată. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE, în concordanță cu hotărârea noastră de a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Nivelul ridicat de incertitudine întărește importanța adoptării unei abordări bazate pe date în ceea ce privește deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară, care vor fi determinate de evaluarea noastră privind perspectivele inflației pe baza noilor date economice și financiare, de dinamica inflației de bază, precum și de robustețea transmisiei politicii monetare. Monitorizăm cu atenție tensiunile actuale de pe piețe și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare pentru a menține stabilitatea prețurilor și cea financiară în zona euro.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.