Date importante

1 Raportul administratorilor

1.1 Scopul Raportului administratorilor publicat de BCE

Raportul administratorilor^[1] face parte integrantă din Conturile anuale ale BCE și are scopul de a oferi cititorilor informații contextuale cu privire la situațiile financiare.^[2] Având în vedere faptul că activitățile și operațiunile desfășurate de BCE sunt menite să sprijine obiectivele sale de politică, poziția și rezultatele sale financiare ar trebui analizate în contextul măsurilor adoptate.

În acest sens, raportul administratorilor prezintă principalele misiuni și activități ale BCE, precum și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare. De asemenea, acest raport analizează principalele evoluții înregistrate pe parcursul anului în bilanțul contabil și contul de profit și pierdere și include informații despre resursele financiare ale BCE. Nu în ultimul rând, raportul descrie contextul caracterizat de riscuri în care funcționează BCE, furnizând informații despre riscurile specifice la care este expusă BCE, precum și despre politicile de gestionare a riscurilor utilizate pentru reducerea acestora.

1.2 Principalele misiuni și activități

BCE face parte din Eurosistem, care cuprinde, pe lângă BCE, băncile centrale naționale (BCN) din statele membre ale Uniunii Europene (UE) a căror monedă este euro.^[3] Obiectivul principal al Eurosistemului este menținerea stabilității prețurilor. BCE își îndeplinește misiunile astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene^[4] și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC)^[5] (Figura 1). BCE își desfășoară activitățile în vederea îndeplinirii mandatului său, și nu cu intenția de a genera profit.

Figura 1

Misiunile principale ale BCE

Operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului sunt evidențiate atât în situațiile financiare ale BCE, cât și în cele ale BCN din zona euro, reflectând principiul aplicării descentralizate a politicii monetare în Eurosistem. Tabelul 1 de mai jos oferă o prezentare generală a principalelor operațiuni și funcții ale BCE în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, precum și a impactului acestora asupra situațiilor financiare ale BCE.

Tabelul 1

Principalele activități ale BCE și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare

Aplicarea politicii monetare

Efectuarea de operațiuni de schimb valutar și administrarea rezervelor valutare

Promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți

Contribuția la siguranța și soliditatea sistemului bancar, precum și la stabilitatea sistemului financiar

Altele

1.3 Evoluții financiare

1.3.1 Bilanțul contabil

Bilanțul BCE a înregistrat o expansiune semnificativă în perioada 2018-2022, în principal pe seama achizițiilor definitive de titluri de valoare efectuate de BCE în contextul implementării politicii monetare a Eurosistemului (Graficul 1). Întrucât achizițiile nete efectuate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)^[6] au încetat în decembrie 2018 și au fost reluate în noiembrie 2019, creșterea a fost moderată în anul 2019 și a fost generată cu precădere de majorarea valorii de piață a activelor externe de rezervă ale BCE și a valorii bancnotelor euro aflate în circulație. Principalii factori determinanți ai expansiunii substanțiale din 2020 și 2021 au fost achizițiile nete de titluri de valoare în cadrul APP și lansarea programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP)^[7] în luna martie 2020. Achizițiile nete de titluri de valoare în cadrul PEPP și al APP au fost sistate de la sfârșitul lunii martie 2022 și, respectiv, începând cu data de 1 iulie 2022, ceea ce a condus la o creștere mai modestă a bilanțului BCE în anul 2022.

Graficul 1

Principalele componente ale bilanțului contabil al BCE

(miliarde EUR)

În anul 2022, bilanțul BCE a crescut cu 18,7 miliarde EUR, până la 698,9 miliarde EUR, mai ales pe seama ponderii achizițiilor de titluri efectuate de BCE în cadrul PEPP și al APP. Achizițiile au avut drept rezultat o majorare a titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară, în timp ce decontarea de fonduri aferente achizițiilor respective prin intermediul conturilor TARGET2 a condus la o creștere corespunzătoare a angajamentelor intra-Eurosistem. Aceasta din urmă a fost anulată complet de intrările de numerar ca urmare a majorării depozitelor constituite la BCE de rezidenți ai zonei euro, ceea ce a condus simultan la o creștere a altor angajamente.

Majorarea valorii echivalente în euro a activelor externe de rezervă ale BCE și a valorii bancnotelor euro aflate în circulație a contribuit, de asemenea, la expansiunea bilanțului BCE.

Titlurile de valoare exprimate în euro deținute în scopuri de politică monetară reprezentau 65% din activele totale ale BCE la sfârșitul anului 2022. La acest post din bilanț, BCE deține titluri achiziționate în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al CBPP3, al ABSPP, al PSPP și al PEPP. Toate celelalte titluri de valoare deținute în cadrul primului și al celui de-al doilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP1 și CBPP2) au ajuns la scadență în cursul anului 2022.

Pe baza deciziilor relevante ale Consiliului guvernatorilor, BCE a continuat efectuarea de achiziții nete de titluri de valoare în cadrul PEPP până la sfârșitul lunii martie 2022, iar achizițiile nete în cadrul APP au încetat din 1 iulie 2022. În același timp, principalul aferent titlurilor ajunse la scadență deținute în cadrul ambelor portofolii a fost în continuare reinvestit integral pe parcursul exercițiului financiar. Ca urmare a acestor achiziții și reinvestiri, portofoliul de titluri de valoare deținute de BCE în scopuri de politică monetară s-a majorat cu 11,9 miliarde EUR, până la 457,3 miliarde EUR (Graficul 2), deținerile în cadrul PEPP și al PSPP crescând cu 9,0 miliarde EUR și, respectiv, 8,8 miliarde EUR. Scăderea de 5,5 miliarde EUR înregistrată de titlurile deținute în cadrul ABSPP a fost rezultatul răscumpărărilor.

În luna decembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a anunțat^[8] că, de la începutul lunii martie 2023, portofoliul aferent APP se va reduce într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu va reinvesti în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Scăderea va fi, în medie, de 15 miliarde EUR pe lună până la finele lunii iunie 2023, ritmul ulterior al acesteia urmând să fie determinat în timp. Consiliul guvernatorilor va continua, cel puțin până la sfârșitul anului 2024, să reinvestească în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP și să aplice o abordare flexibilă în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții în cadrul acestor reinvestiri, în vederea contracarării riscurilor asociate pandemiei de coronavirus (COVID-19) la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Graficul 2

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

În ceea ce privește programele active de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, respectiv APP și PEPP, titlurile deținute de BCE la sfârșitul anului 2022 au avut o structură pe scadențe diversificată^[9] (Graficul 3).

Graficul 3

Structura pe scadențe a APP și PEPP

În anul 2022, valoarea echivalentă totală în euro a activelor externe de rezervă ale BCE, care constau în aur, drepturi speciale de tragere, dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești, s-a majorat cu 4,1 miliarde EUR, până la 84,5 miliarde EUR.

Echivalentul în euro al deținerilor BCE de aur și creanțe în aur a crescut cu 1,6 miliarde EUR, până la 27,7 miliarde EUR, în 2022 (Graficul 4), pe seama unui avans al prețului de piață exprimat în euro al aurului, volumul acestor dețineri în uncii de aur fin menținându-se nemodificat. Această creștere a condus, de asemenea, la majorarea cu o sumă echivalentă a conturilor de reevaluare pentru aur ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”).

Graficul 4

Deținerile de aur și prețurile aurului

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: EUR/uncia de aur fin)

Deținerile valutare^[10] de dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești exprimate în euro ale BCE au crescut cu 2,0 miliarde EUR, până la 55,0 miliarde EUR (Graficul 5), în principal pe seama aprecierii dolarului SUA față de euro. Aprecierea dolarului SUA s-a reflectat și în majorarea soldurilor din conturile de reevaluare ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”).

Graficul 5

Deținerile valutare

(miliarde EUR)

Dolarul SUA a continuat să reprezinte principala componentă a deținerilor valutare ale BCE, ridicându-se la aproximativ 78% din deținerile totale la sfârșitul anului 2022.

BCE administrează plasamentele aferente deținerilor sale valutare prin intermediul unei abordări în trei etape. În primul rând, responsabilii cu gestionarea riscurilor din cadrul BCE constituie un portofoliu de referință strategic, care este aprobat de Consiliul guvernatorilor. În al doilea rând, administratorii portofoliilor din cadrul BCE elaborează portofoliul de referință tactic, care este aprobat de Comitetul executiv. În al treilea rând, BCN efectuează zilnic operațiuni de plasament în mod descentralizat.

Deținerile valutare ale BCE sunt investite cu precădere în titluri de valoare și depozite pe piața monetară sau sunt deținute în conturi curente (Graficul 6). Titlurile din acest portofoliu sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Graficul 6

Structura plasamentelor în valută

(miliarde EUR)

Scopul deținerilor valutare ale BCE este finanțarea intervențiilor potențiale pe piața valutară. Din acest motiv, deținerile valutare ale BCE sunt administrate în conformitate cu trei obiective (în ordinea priorității): lichiditatea, siguranța și randamentul. Prin urmare, acest portofoliu cuprinde, în principal, titluri de valoare cu scadențe scurte (Graficul 7).

Graficul 7

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare exprimate în monedă străină

Valoarea portofoliului de fonduri proprii s-a menținut practic nemodificată la 21,1 miliarde EUR (Graficul 8), în condițiile în care principalii factori determinanți ai acesteia în anul 2022 au avut, în mare măsură, un efect compensator reciproc. Investirea unei sume totale egale cu cea transferată în contul provizionului BCE pentru riscuri financiare în 2021 și cu cea vărsată de BCN din zona euro în 2022 în legătură cu a doua tranșă a cotelor subscrise ale acestora la capitalul BCE, majorate ca urmare a retragerii Bank of England din SEBC (Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”), a amplificat dimensiunea portofoliului de fonduri proprii. Această creștere a fost însă aproape în totalitate anulată de reducerea valorii de piață a titlurilor deținute în acest portofoliu ca urmare a avansului semnificativ al randamentelor obligațiunilor din zona euro (Graficul 16).

Graficul 8

Portofoliul de fonduri proprii al BCE

(miliarde EUR)

Portofoliul constă, în principal, în titluri de valoare exprimate în euro, care sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar. În 2022, titlurile de natura datoriei emise de administrațiile publice au reprezentat 76% din portofoliul total.

Ponderea plasamentelor ecologice în portofoliul de fonduri proprii a continuat să crească, de la 7,6% la sfârșitul anului 2021 la 13,1% la sfârșitul anului 2022. BCE intenționează să majoreze în continuare această pondere în anii următori.^[11] Din 2021, achizițiile de obligațiuni ecologice pe piețele secundare sunt completate de plasamente în fondul de investiții în obligațiuni verzi exprimate în euro pentru băncile centrale, lansat de Banca Reglementelor Internaționale în luna ianuarie 2021.

Portofoliul de fonduri proprii al BCE constă cu precădere în plasamente ale resurselor financiare ale BCE, mai exact capitalul vărsat și sumele deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Scopul portofoliului este de a furniza venituri care să contribuie la finanțarea cheltuielilor de exploatare ale BCE care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.^[12] Portofoliul este investit în active în euro, sub rezerva respectării limitelor impuse de cadrul său de control al riscurilor. Aceasta conduce la o structură pe scadențe mai diversificată (Graficul 9) comparativ cu cea a portofoliului de rezerve valutare.

Graficul 9

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare aferente fondurilor proprii ale BCE

La sfârșitul anului 2022, valoarea totală a bancnotelor euro în circulație a fost de 1 572,0 miliarde EUR, cu 1,8% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2021. BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care s-a cifrat la 125,8 miliarde EUR la finele anului. Întrucât BCE nu emite bancnote, aceasta deține creanțe intra-Eurosistem față de BCN din zona euro cu o valoare echivalentă celei a bancnotelor aflate în circulație.

Angajamentele intra-Eurosistem ale BCE, care includ, în principal, soldul net TARGET2 al BCN din zona euro față de BCE și angajamentele BCE cu privire la activele externe de rezervă transferate către BCE de BCN din zona euro în momentul aderării la Eurosistem, s-au redus cu 19,7 miliarde EUR, până la 355,5 miliarde EUR, în anul 2022.

Evoluția angajamentelor intra-Eurosistem în perioada 2018-2020 a fost determinată cu precădere de cea a datoriei nete aferente TARGET2 ca urmare a achizițiilor nete ale BCE de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, care sunt decontate prin intermediul conturilor TARGET2 (Graficul 10). În anii 2021 și 2022, efectul achizițiilor de titluri deținute în scopuri de politică monetară asupra datoriei nete aferente TARGET2 a fost anulat complet de alți factori. În 2022, acești factori au fost, în principal, depozitele mai mari ale rezidenților din zona euro acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal^[13] și majorarea soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro conectate la TARGET2 prin componenta TARGET2-ECB.

Graficul 10

Soldul net TARGET2 intra-Eurosistem și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

Alte pasive ale BCE cuprind cu precădere depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal și soldurile sistemelor auxiliare conectate la TARGET2 prin componenta TARGET2-ECB. În anul 2022, alte pasive ale BCE s-au majorat cu 33,2 miliarde EUR, până la 165,7 miliarde EUR, în principal ca urmare a majorării depozitelor rezidenților din zona euro acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal.

1.3.2 Resurse financiare

Resursele financiare ale BCE constau în capital, orice sume deținute în provizionul pentru riscuri financiare și fondul general de rezervă, conturile de reevaluare și orice profit aferent exercițiului financiar respectiv. Aceste resurse financiare sunt (i) investite în active care generează venituri și/sau (ii) utilizate pentru a compensa pierderile. La data de 31 decembrie 2022, resursele financiare ale BCE însumau 51,6 miliarde EUR (Graficul 11). Această sumă a fost cu 1,8 miliarde EUR superioară celei din anul 2021 pe seama (i) majorării înregistrate de conturile de reevaluare ca urmare a aprecierii dolarului SUA față de euro și a creșterii prețului de piață exprimat în euro al aurului în 2022 și (ii) avansului consemnat de capitalul vărsat. Aceste creșteri au fost parțial anulate, îndeosebi de reducerea provizionului pentru riscuri financiare ca urmare a utilizării sale parțiale pentru compensarea pierderilor înregistrate în 2022.

Graficul 11

Resursele financiare ale BCE

(miliarde EUR)

Câștigurile nerealizate aferente aurului și monedelor străine și cele aferente titlurilor de valoare care fac obiectul unei reevaluări la prețul pieței nu sunt evidențiate ca venituri în contul de profit și pierdere, ci sunt înregistrate direct în conturile de reevaluare prezentate pe partea de pasiv a bilanțului BCE. Soldurile acestor conturi pot fi utilizate pentru a contracara efectele oricărei evoluții ulterioare nefavorabile a prețurilor și/sau a cursurilor de schimb respective și, prin urmare, consolidează reziliența BCE față de riscuri. În anul 2022, conturile de reevaluare pentru aur, monede străine și titluri de valoare^[14] s-au majorat cu 3,0 miliarde EUR, până la 36,1 miliarde EUR, pe seama creșterii soldurilor de reevaluare pentru monede străine și aur, ca urmare a aprecierii dolarului SUA față de euro și a prețului de piață mai ridicat exprimat în euro al aurului (Graficul 12), care a fost parțial anulată de scăderea conturilor de reevaluare pentru titluri de valoare.

Graficul 12

Principalele cursuri de schimb și prețul aurului în perioada 2018-2022

(variații procentuale față de 2018; date la sfârșitul anului)

După ieșirea Bank of England din SEBC în anul 2020, cotele deținute de restul BCN în capitalul subscris al BCE s-au majorat. Consiliul guvernatorilor a decis că celelalte BCN vor acoperi numai capitalul vărsat în valoare de 58 de milioane EUR retras de Bank of England în 2020 și că BCN din zona euro își vor achita integral, în 2021 și 2022, cotele majorate, în două tranșe anuale cu valoare egală. După plata ultimei tranșe de către BCN din zona euro, valoarea capitalului vărsat al BCE a crescut cu 0,6 miliarde EUR, ajungând la 8,9 miliarde EUR în 2022.^[15]

Având în vedere expunerea sa la riscuri financiare (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”), BCE menține un provizion pentru riscuri financiare. Provizionul pentru riscuri financiare și orice altă sumă deținută în fondul general de rezervă al BCE nu pot depăși valoarea capitalului vărsat de BCN din zona euro. Volumul acestui provizion face obiectul unei revizuiri anuale, luând în considerare o serie de factori, printre care nivelul deținerilor de active purtătoare de risc, proiecțiile rezultatului financiar aferent exercițiului următor și o evaluare a riscurilor. În urma evaluării anuale, Consiliul guvernatorilor a decis să elibereze suma de 1 627 de milioane EUR din provizionul pentru riscuri financiare pentru a compensa pierderile înregistrate în 2022, după care rezultatul financiar al BCE a fost zero (Secțiunea 1.3.3 „Contul de profit și pierdere”). După eliberarea acestei sume, volumul provizionului pentru riscuri financiare s-a redus la 6,6 miliarde EUR.

1.3.3 Contul de profit și pierdere

După mai mulți ani în care a consemnat creșteri, profitul anual al BCE a atins un nivel maxim în anul 2019, după care a început să se reducă în 2020. Evoluția profitului BCE s-a datorat cu precădere variațiilor înregistrate de veniturile generate de activele externe de rezervă și de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară. În 2021, s-a efectuat, de asemenea, un transfer semnificativ în contul provizionului pentru riscuri financiare, care a diminuat profitul BCE cu o sumă egală.

În urma eliberării sumei de 1 627 de milioane EUR din provizionul pentru riscuri financiare în vederea compensării pierderilor înregistrate în anul 2022, rezultatul financiar al BCE a fost zero (față de 192 de milioane EUR în 2021). Pierderile au fost generate, în principal, de: (i) cheltuielile privind dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2 și (ii) rezultatul net negativ al operațiunilor financiare și al reducerilor valorii (Graficul 13).

Graficul 13

Principalele componente ale contului de profit și pierdere al BCE

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi ale BCE s-au redus cu 666 de milioane EUR, până la 900 de milioane EUR (Graficul 14), în principal pe seama cheltuielilor privind dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2. Cheltuielile privind dobânzile legate de remunerarea creanțelor BCN din zona euro cu privire la rezervele valutare transferate la BCE au contribuit, de asemenea, la această scădere. Aceste cheltuieli au fost parțial compensate de veniturile mai mari din dobânzi generate de: (i) creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului; (ii) activele externe de rezervă; și (iii) titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Graficul 14

Veniturile nete din dobânzi

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi generate de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară au crescut cu 528 de milioane EUR, până la 1 534 de milioane EUR în 2022 (Graficul 15), în principal ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi generate de APP (din titluri deținute în cadrul CBPP3, al ABSPP și al PSPP) și a diminuării veniturilor nete negative din dobânzi aferente portofoliului PEPP. Veniturile nete din dobânzi aferente APP s-au majorat cu 424 de milioane EUR, până la 1 571 de milioane EUR în 2022, în timp ce veniturile nete negative din dobânzi aferente PEPP au scăzut de la 252 de milioane EUR la 103 milioane EUR. Aceste evoluții au fost determinate cu precădere de creșterea semnificativă a randamentelor obligațiunilor din zona euro în 2022 (Graficul 16), ceea ce a permis, în cadrul ambelor programe, achiziții de titluri de valoare la randamente mai ridicate comparativ cu randamentul istoric al portofoliilor respective. Veniturile nete din dobânzi aferente portofoliilor SMP, CBPP1 și CBPP2 s-au redus cu 45 de milioane EUR, până la 66 de milioane EUR, pe seama diminuării volumului acestor portofolii ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare.

Graficul 15

Veniturile nete din dobânzi/(cheltuielile nete privind dobânzile) aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(milioane EUR)

Graficul 16

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 7 ani în zona euro

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Veniturile nete din dobânzi la activele externe de rezervă au crescut cu 602 milioane EUR, până la 798 de milioane EUR, preponderent ca urmare a majorării veniturilor din dobânzi generate de titlurile de valoare exprimate în dolari SUA. În 2022, rata medie a dobânzii corespunzătoare portofoliului în dolari SUA al BCE a înregistrat o creștere comparativ cu anul precedent, pe seama (i) vânzărilor și răscumpărărilor de obligațiuni cu randamente mai scăzute achiziționate anterior și a (ii) achizițiilor de titluri de valoare cu randamente mai ridicate ca urmare a majorării randamentelor obligațiunilor în dolari SUA de la sfârșitul anului 2021 (Graficul 17).

Graficul 17

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 2 ani în Statele Unite, Japonia și China

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Veniturile din dobânzi aferente alocării bancnotelor euro către BCE și cheltuielile privind dobânzile aferente legate de remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate s-au ridicat, în 2022, la 736 de milioane EUR și, respectiv, 201 milioane EUR, ambele posturi consemnând valoarea zero în anul precedent. Variațiile s-au datorat majorărilor ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (OPR), care reprezintă rata utilizată pentru calcularea dobânzilor aferente acestor solduri. Această rată s-a situat la 0% din luna martie 2016, dar a fost majorată treptat începând cu 27 iulie 2022 și a înregistrat nivelul de 2,5% la finele exercițiului financiar.

Cheltuielile nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET2 datorate BCN/de BCN s-au ridicat la 2 075 de milioane EUR, comparativ cu veniturile din dobânzi în valoare de 22 de milioane EUR înregistrate în 2021. În anul 2022, cheltuielile nete privind dobânzile au fost generate de remunerarea soldurilor TARGET2 intra-Eurosistem ale BCE la rata dobânzii la OPR, care a început să crească în 2022. În anul 2021, veniturile din dobânzi în valoare de 22 de milioane EUR s-au datorat remunerării soldurilor TARGET2 ale BCN din afara zonei euro la o rată medie negativă de remunerare.

Alte venituri nete din dobânzi s-au diminuat, în principal pe seama remunerării depozitelor acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal. Deși, în 2021, BCE a obținut venituri din dobânzi aferente acestor depozite ca urmare a ratei medii negative de remunerare aplicate acestora, în 2022 BCE a suportat cheltuieli privind dobânzile, întrucât ratele de remunerare aplicabile au devenit pozitive, iar depozitele medii au fost mai mari către finele anului. Această evoluție a fost anulată parțial de veniturile mai mari din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii ca urmare a creșterii randamentelor în zona euro (Graficul 16).

Pierderile realizate nete care rezultă din operațiuni financiare s-au majorat cu 104 milioane EUR, până la 110 milioane EUR în 2022 (Graficul 18), pe seama pierderilor din preț generate în principal de vânzările de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, valoarea de piață a acestora fiind afectată de creșterea randamentelor obligațiunilor în dolari SUA pe parcursul anului (Graficul 17). Aceste pierderi au survenit cu precădere în ultimele trei trimestre ale anului 2022 (Graficul 19). Pierderile din preț realizate au fost parțial compensate de câștigurile realizate din diferențe de curs de schimb, care s-au datorat, în mare măsură, reducerilor valorii titlurilor în dolari SUA la sfârșitul exercițiului financiar.

Graficul 18

Câștiguri/pierderi realizate din operațiuni financiare

(milioane EUR)

Graficul 19

Câștiguri/pierderi realizate trimestriale din operațiuni financiare în 2021 și 2022

(milioane EUR)

Pierderile nerealizate din reevaluare sunt evidențiate la cheltuieli în contul de profit și pierdere al BCE sub forma unor reduceri ale valorii la încheierea exercițiului financiar. În anul 2022, aceste reduceri ale valorii au însumat 1 840 de milioane EUR, comparativ cu 133 de milioane EUR în 2021 (Graficul 20) și au fost determinate în principal de scăderea valorii de piață a titlurilor deținute în portofoliul de fonduri proprii și în cel în dolari SUA ca urmare a majorării semnificative a randamentelor corespunzătoare.

Graficul 20

Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

(milioane EUR)

La data de 31 decembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a decis să elibereze suma de 1 627 de milioane EUR din provizionul BCE pentru riscuri financiare în vederea compensării pierderilor înregistrate în 2022 (Secțiunea 1.3.2 „Resurse financiare”).

Cheltuielile de exploatare totale ale BCE, inclusiv cele cu amortizarea și serviciile de producere a bancnotelor, s-au redus cu 14 milioane EUR, până la 1 224 de milioane EUR (Graficul 21). Scăderea înregistrată față de anul 2021 s-a datorat cu precădere reducerii cheltuielilor de personal rezultate din câștiguri actuariale în legătură cu alte beneficii pe termen lung, ca o consecință a ratei de actualizare mai ridicate utilizate pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2022. Cheltuielile administrative au consemnat o ușoară creștere, în principal pe seama revenirii treptate la niveluri normale de activitate după pandemie și a unor servicii informatice noi și îmbunătățite dedicate supravegherii bancare.

Cheltuielile aferente supravegherii bancare sunt acoperite integral prin intermediul taxelor percepute entităților supravegheate. Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2022 s-au ridicat la 594 de milioane EUR.^[16]

Graficul 21

Cheltuielile de exploatare și veniturile din taxe de supraveghere

(milioane EUR)

1.4 Gestionarea riscurilor

Gestionarea riscurilor reprezintă o componentă esențială a activităților BCE și se realizează printr-un proces continuu de (i) identificare și evaluare a riscurilor, (ii) examinare a strategiei și a politicilor în materie de risc, (iii) aplicare a unor măsuri de diminuare a riscurilor și (iv) monitorizare și raportare a riscurilor, toate aceste aspecte fiind sprijinite de metodologii, procese și sisteme eficace.

Figura 2

Ciclul de gestionare a riscurilor

Secțiunile următoare prezintă riscurile, precum și sursele acestora și cadrele aplicabile de control al riscurilor.

1.4.1 Riscurile financiare

Comitetul executiv propune politici și proceduri care să asigure un nivel corespunzător de protecție împotriva riscurilor financiare la care este expusă BCE. Comitetul de gestionare a riscurilor, care include experți de la băncile centrale din Eurosistem, contribuie la monitorizarea, măsurarea și raportarea riscurilor financiare legate de bilanțul Eurosistemului, definind și revizuind metodologiile și cadrele asociate acestora. Astfel, acesta oferă asistență organelor de decizie în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție a Eurosistemului.

Riscurile financiare rezultă din activitățile principale ale BCE și din expunerile asociate. Cadrele de control al riscurilor și limitele utilizate de BCE pentru a-și gestiona profilul de risc diferă în funcție de tipul de operațiune, reflectând obiectivele de politică și de investiții ale diferitelor portofolii și caracteristicile de risc ale activelor-suport.

Pentru a monitoriza și a evalua riscurile, BCE utilizează o serie de tehnici de estimare a riscurilor elaborate de experții săi. Aceste tehnici se bazează pe un cadru de simulare comună a riscurilor de piață și de credit. Principalele concepte, tehnici și ipoteze de modelare care stau la baza măsurilor riscurilor se întemeiază pe standardele în domeniu și pe datele de piață disponibile. Riscurile sunt, de regulă, cuantificate ca pierderea așteptată (expected shortfall – ES),^[17] estimată la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an. Pentru calcularea riscurilor sunt utilizate două abordări: (i) abordarea contabilă, potrivit căreia conturile de reevaluare ale BCE sunt considerate un amortizor la calcularea estimărilor privind riscul, în concordanță cu toate normele contabile aplicabile și (ii) abordarea financiară, potrivit căreia conturile de reevaluare nu sunt considerate un amortizor la calcularea riscurilor. BCE calculează și alte măsuri ale riscurilor la diferite niveluri de încredere, realizează analize ale senzitivității și ale scenariilor de testare la stres și evaluează proiecțiile pe termen mai lung ale expunerilor și veniturilor pentru a asigura în continuare o imagine cuprinzătoare a riscurilor.^[18]

Riscurile totale ale BCE s-au amplificat pe parcursul anului. La sfârșitul anului 2022, riscurile financiare totale pentru toate portofoliile BCE combinate, măsurate cu ajutorul ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an în cadrul abordării contabile, s-au cifrat la 16,0 miliarde EUR, nivel cu 0,7 miliarde EUR superior riscurilor estimate la sfârșitul anului 2021 (Graficul 22). Creșterea riscurilor estimate a continuat tendința începută în 2020 și reflectă majorarea portofoliilor de politică monetară ale BCE ca urmare a achizițiilor de active efectuate în cadrul PEPP și al APP.

Graficul 22

Riscurile financiare totale (ES 99%, potrivit abordării contabile)

(miliarde EUR)

Riscul de credit derivă din portofoliile rezultate din operațiuni de politică monetară, portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro și deținerile de rezerve valutare ale BCE. Deși titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii și, prin urmare, în absența vânzărilor, nu fac obiectul unor variații ale prețurilor asociate migrării creditelor, acestea sunt încă expuse riscului de nerambursare a unui credit. Fondurile proprii exprimate în euro și rezervele valutare sunt evaluate la prețurile pieței, fiind așadar supuse riscului de migrare a creditelor și de nerambursare. Riscul de credit s-a intensificat comparativ cu anul anterior ca urmare a majorării bilanțului BCE prin achizițiile de titluri în cadrul PEPP și al APP.

Riscul de credit este atenuat, în principal, prin aplicarea de criterii de eligibilitate, proceduri de verificare prealabilă și limite care diferă de la un portofoliu la altul.

Riscul valutar și cel asociat materiilor prime sunt generate de deținerile de aur și de monedă străină ale BCE. Riscul valutar s-a menținut stabil comparativ cu anul 2021.

Având în vedere rolul deținut de aceste active în politica monetară, BCE nu acoperă riscul valutar și pe cel asociat materiilor prime. În schimb, aceste riscuri sunt diminuate de existența unor conturi de reevaluare și de diversificarea deținerilor de diferite valute și de aur.

Rezervele valutare și fondurile proprii exprimate în euro ale BCE sunt investite, în principal, în titluri cu venit fix și sunt expuse riscului de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței, dat fiind că sunt evaluate la prețurile pieței. Rezervele valutare ale BCE sunt investite cu precădere în active cu scadențe relativ scurte (Graficul 7 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”), în timp ce activele din portofoliul de fonduri proprii au, în general, scadențe mai lungi (Graficul 9 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”). Riscul de rată a dobânzii asociat acestor portofolii, măsurat utilizând abordarea contabilă, s-a majorat față de anul 2021, reflectând evoluția condițiilor de pe piață.

Riscul de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței al BCE este diminuat prin intermediul unor politici de alocare a activelor și al conturilor de reevaluare.

BCE este, de asemenea, supusă riscului de rată a dobânzii rezultat din necorelări între rata dobânzii obținută pentru active și rata dobânzii plătită pentru pasive, cu impact asupra veniturilor sale nete din dobânzi. Acest risc nu este asociat în mod direct niciunui portofoliu, ci, mai degrabă, structurii bilanțului BCE în ansamblu, îndeosebi existenței unor neconcordanțe la nivel de scadență și randament între active și pasive. Riscul este monitorizat cu ajutorul unor proiecții ale profitabilității BCE, care arată că BCE, înainte de eliberarea oricărei sume din provizionul pentru riscuri financiare sau de efectuarea oricărui transfer în contul acestuia, poate înregistra pierderi pe termen scurt și mediu, anticipând în același timp o revenire pe profit pe termen lung.

Acest tip de risc este gestionat prin politici de alocare a activelor și este diminuat în continuare de existența unor pasive neremunerate în bilanțul BCE.

Riscurile asociate schimbărilor climatice vor fi integrate treptat, în anii următori, în cadrul BCE de gestionare a riscurilor. În anul 2022, Eurosistemul a efectuat prima testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a bilanțului Eurosistemului^[19], care a permis obținerea unei estimări preliminare a impactului acestui risc asupra bilanțului BCE. În următorii ani, se vor efectua periodic testări la stres privind riscurile climatice.

1.4.2 Riscul operațional

Comitetul executiv este responsabil de cadrul și politica de gestionare a riscului operațional (Operational Risk Management – ORM)^[20] ale BCE, precum și de aprobarea acestora. Comitetul pentru riscuri operaționale (Operational Risk Committee – ORC) sprijină Comitetul executiv în îndeplinirea rolului său de monitorizare a gestionării riscurilor operaționale. Gestionarea riscului operațional este parte integrantă a structurii de guvernanță^[21] și a proceselor de administrare ale BCE.

Obiectivul principal al cadrului ORM al BCE este acela de a contribui la asigurarea faptului că BCE își îndeplinește misiunea și obiectivele, protejând totodată reputația și activele sale împotriva pierderilor, utilizării necorespunzătoare și deteriorării. În limitele cadrului ORM, fiecare compartiment este responsabil de identificarea, evaluarea, contracararea, raportarea și monitorizarea riscurilor, incidentelor și controalelor operaționale. În acest context, politica de toleranță la risc a BCE furnizează orientări cu privire la strategiile de contracarare a riscurilor și la procedurile de acceptare a riscurilor. Aceasta este legată la o matrice a riscurilor de tip cinci pe cinci bazată pe scale de gradare a probabilității și a impactului care utilizează criterii cantitative și calitative.

Contextul în care funcționează BCE este expus la amenințări tot mai complexe și interconectate și există o mare varietate de riscuri operaționale asociate activităților zilnice ale BCE. Principalele domenii care suscită preocupări pentru BCE includ un spectru larg de riscuri nefinanciare generate de persoane, sisteme, procese și evenimente externe. În consecință, BCE a introdus procese care să faciliteze gestionarea continuă și eficace a riscurilor sale operaționale și să integreze informațiile privind riscurile în procesul decizional. De asemenea, BCE se axează pe creșterea rezilienței sale, adoptând o perspectivă generală asupra riscurilor și oportunităților de la început la sfârșit, inclusiv asupra aspectelor legate de sustenabilitate. Au fost înființate structuri de intervenție și au fost întocmite planuri pentru situații neprevăzute, care să asigure continuitatea funcțiilor esențiale în eventualitatea oricărei perturbări sau crize.

1.4.3 Riscul de conduită

BCE dispune de un Birou de conformitate și guvernanță ca funcție principală de gestionare a riscurilor pentru consolidarea cadrului de guvernanță al BCE în vederea contracarării riscului de conduită.^[22] Scopul acestuia este de a sprijini Comitetul executiv în protejarea integrității și a reputației BCE, de a promova standardele etice de conduită și de a consolida gradul de asumare a responsabilității și de transparență ale BCE. Un Comitet de etică independent oferă înalților funcționari ai BCE consiliere și orientări în materie de integritate și conduită și sprijină Consiliul guvernatorilor în gestionarea adecvată și coerentă a riscurilor la nivel executiv. La nivelul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS), în cadrul Comitetului de etică și conformitate se fac eforturi în vederea implementării coerente a cadrelor de conduită pentru BCN și autoritățile naționale competente (ANC).

În cursul anului 2022, BCE a extins sfera gestionării riscului de conduită pentru a include și riscul de conduită generat de recurgerea la contractanți externi care sprijină atribuțiile BCE.

2 Situațiile financiare ale BCE

2.1 Bilanțul contabil la 31 decembrie 2022

2.2 Contul de profit și pierdere pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022

Frankfurt pe Main, 14 februarie 2023
Banca Centrală Europeană

Christine Lagarde
Președintă

2.3 Politici contabile

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare ale BCE au fost întocmite în conformitate cu următoarele politici contabile,^[23] care, în opinia Consiliului guvernatorilor BCE, asigură o prezentare fidelă a situațiilor financiare, reflectând totodată natura activităților specifice băncilor centrale.

Principii contabile

S-au aplicat următoarele principii contabile: realitatea economică și transparența, prudența, recunoașterea evenimentelor ulterioare datei bilanțului, pragul de semnificație, principiul continuității activității, principiul contabilității de angajamente, permanența metodelor și comparabilitatea.

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Activele și pasivele sunt recunoscute în bilanț numai dacă este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului în cauză să fie încasat sau plătit de BCE, în esență, toate riscurile și avantajele aferente activului sau pasivului respectiv au fost transferate BCE și costul sau valoarea activului sau valoarea datoriei pot fi măsurate în mod corect.

Baza contabilă

Conturile au fost întocmite pe baza costurilor istorice, modificate astfel încât să includă evaluarea la prețul pieței a titlurilor tranzacționabile (altele decât titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară), a aurului și a tuturor celorlalte elemente din bilanț și din afara bilanțului exprimate în monedă străină.

Operațiunile cu active și pasive financiare sunt reflectate în conturi în funcție de data decontării acestora.

Cu excepția tranzacțiilor spot cu titluri de valoare, operațiunile cu instrumente financiare exprimate în monedă străină sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului la data tranzacționării. La data decontării, posturile din afara bilanțului sunt reluate, iar operațiunile sunt înregistrate în bilanț. Cumpărările și vânzările de monedă străină modifică poziția valutară netă la data tranzacționării, iar rezultatele din vânzări sunt, de asemenea, calculate la aceeași dată. Dobânzile, primele și discounturile acumulate aferente instrumentelor financiare exprimate în monedă străină sunt calculate și evidențiate în contabilitate zilnic, poziția valutară fiind afectată zilnic și de aceste acumulări.

Active și pasive în aur și monedă străină

Activele și pasivele exprimate în monedă străină sunt convertite în euro la cursul de schimb valabil la data bilanțului contabil. Veniturile și cheltuielile sunt convertite la cursul de schimb valabil la data înregistrării în bilanț. Elementele de activ și pasiv în monedă străină, inclusiv instrumentele din bilanț și din afara bilanțului, sunt reevaluate în funcție de moneda în care sunt exprimate.

Reevaluarea la prețul pieței a activelor și a pasivelor exprimate în monedă străină este realizată independent de reevaluarea pe baza cursului de schimb.

Aurul este evaluat la prețul pieței valabil la data bilanțului. Nu se face distincție între diferențele din reevaluare aferente prețului aurului și cele aferente cursului de schimb corespunzător, acesta fiind evaluat exclusiv pe baza prețului în euro al unciei de aur fin, calculat – pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022 – pe baza cursului de schimb EUR/USD valabil la 30 decembrie 2022.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt definite ca un coș de valute, iar valoarea acestora este calculată ca sumă ponderată a cursurilor de schimb ale celor cinci monede străine principale (dolarul SUA, euro, renminbi chinezesc, yenul japonez și lira sterlină). Deținerile BCE de DST au fost convertite în euro pe baza cursului de schimb EUR/DST valabil la data de 30 decembrie 2022.

Titluri de valoare

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară
Titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii.

Alte titluri de valoare
Titlurile tranzacționabile (altele decât titlurile de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară) și activele asimilate sunt evaluate, individual, fie la prețurile medii ale pieței, fie pe baza curbei relevante a randamentelor de la data bilanțului contabil. Opțiunile incluse în titluri de valoare nu sunt separate în scopul evaluării. Pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022 au fost utilizate prețurile medii ale pieței valabile la 30 decembrie 2022.

Reevaluarea fondurilor de investiții tranzacționabile se efectuează pe bază netă la nivel individual, utilizându-se valoarea activului lor net. Nu se realizează nicio compensare între câștigurile și pierderile nerealizate din diferite fonduri de investiții.

Acțiunile nelichide și orice alte instrumente de capital deținute ca investiții permanente sunt evaluate la cost supus deprecierii.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilității de angajamente.^[24] Câștigurile și pierderile realizate din vânzarea de monedă străină, dețineri de aur și titluri de valoare sunt evidențiate în contul de profit și pierdere. Aceste câștiguri și pierderi realizate sunt calculate prin raportare la costul mediu al activului respectiv.

Câștigurile nerealizate nu sunt recunoscute ca venituri și sunt transferate direct într-un cont de reevaluare.

Pierderile nerealizate se înregistrează în contul de profit și pierdere în cazul în care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc câștigurile anterioare din reevaluare acumulate în contul de reevaluare corespunzător. Pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede străine sau unor dețineri de aur nu se compensează cu câștigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede străine sau dețineri de aur. În cazul unor pierderi nerealizate aferente oricărui element din bilanț evidențiat în contul de profit și pierdere, costul mediu al elementului respectiv este redus la cursul de schimb sau la prețul pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Pierderile din depreciere se înregistrează în contul de profit și pierdere și nu sunt reluate în anii următori decât dacă deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi legată de un eveniment notabil care s-a produs după prima înregistrare a deprecierii.

Primele sau discounturile generate de titlurile de valoare se amortizează pe durata de viață contractuală reziduală a titlurilor.

Tranzacții reversibile

Acestea sunt operațiuni prin care BCE cumpără sau vinde active în cadrul unui contract de report sau efectuează operațiuni de creditare pe bază de garanții.

În cadrul unui contract de report, titlurile sunt vândute contra numerar, cu un acord simultan de răscumpărare de la contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de report se înregistrează ca depozite cu garanție în pasivul bilanțului. Titlurile de valoare vândute în cadrul acestor contracte rămân înscrise în bilanțul BCE.

În cadrul unui contract de deport, titlurile sunt cumpărate contra numerar, cu un acord simultan de revânzare către contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de deport se înregistrează sub formă de credite cu garanție în activul bilanțului, însă nu sunt incluse în portofoliul de titluri al BCE.

Tranzacțiile reversibile, inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare, derulate în cadrul unui program oferit de o instituție specializată, sunt înregistrate în bilanț numai în cazul în care a fost furnizată o garanție în numerar, iar acest numerar rămâne neinvestit.

Instrumente din afara bilanțului

Instrumentele valutare, respectiv tranzacțiile forward pe cursul de schimb, componentele la termen ale swapurilor valutare și alte instrumente valutare care implică schimbul unei monede străine contra alteia la o dată ulterioară sunt incluse în poziția valutară netă în scopul calculării câștigurilor și pierderilor valutare.

Instrumentele de rată a dobânzii sunt reevaluate element cu element. Modificările zilnice ale marjei de variație a contractelor futures pe rata dobânzii sunt înregistrate în contul de profit și pierdere. Evaluarea tranzacțiilor forward cu titluri de valoare este efectuată de BCE și se bazează pe metode de evaluare universal acceptate, care utilizează prețurile pieței și dobânzile observabile, precum și factorii de actualizare care intervin între datele decontării și data evaluării.

Active imobilizate

Activele imobilizate, inclusiv imobilizările necorporale, cu excepția terenurilor și a operelor de artă, sunt evaluate la cost minus amortizarea. Terenurile și operele de artă sunt evaluate la cost. Sediul principal al BCE este evaluat la cost amortizat supus deprecierii. În vederea amortizării costurilor asociate sediului principal al BCE, acestea sunt evidențiate la elementele de activ corespunzătoare și amortizate în conformitate cu durata estimată de viață utilă a activelor. Amortizarea este calculată prin metoda liniară pe durata de viață utilă estimată a activului, începând din trimestrul imediat ulterior dării în folosință a activului. Duratele de viață utilă aplicate principalelor categorii de active sunt următoarele:

Durata perioadei de amortizare a cheltuielilor capitalizate de amenajare a sediilor închiriate ale BCE se ajustează în funcție de evenimentele care au un impact asupra duratei de viață utilă estimate a activelor.

BCE efectuează un test anual de depreciere a sediului principal și a activelor aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri (a se vedea mai jos „Contracte de leasing”). În cazul în care se identifică un indicator de depreciere și se evaluează o potențială depreciere a activului, se estimează suma recuperabilă. Pierderea din depreciere este evidențiată în contul de profit și pierdere în cazul în care suma recuperabilă este inferioară valorii contabile nete.

Activele imobilizate al căror cost nu depășește 10 000 EUR sunt scoase în afara bilanțului în anul achiziției.

Activele imobilizate care îndeplinesc criteriile de capitalizare, dar care sunt încă în construcție sau în curs de dezvoltare, sunt evidențiate la rubrica „Imobilizări în curs”. Costurile aferente sunt transferate la posturile corespunzătoare privind activele imobilizate odată cu darea în folosință a activelor.

Contracte de leasing

Pentru toate contractele de leasing care implică o imobilizare corporală, activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt recunoscute în bilanțul contabil la data începerii derulării contractului de leasing și sunt incluse la postul „Imobilizări corporale și necorporale” și, respectiv, la postul „Diverse” (pasive). În cazul în care contractele de leasing respectă criteriile de capitalizare, însă activul implicat este încă în construcție sau în curs de adaptare, costurile suportate înainte de data începerii derulării contractului de leasing sunt înregistrate la „Imobilizări în curs”. Activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt înregistrate la posturile corespunzătoare privind activele imobilizate, odată ce activul este disponibil pentru utilizare (data începerii derulării contractului de leasing).

Activele aferente dreptului de utilizare sunt evaluate la cost minus amortizarea. În plus, activele aferente dreptului de utilizare referitoare la clădirile de birouri sunt supuse deprecierii (în ceea ce privește testul anual de depreciere, a se vedea mai sus „Active imobilizate”). Amortizarea este calculată prin metoda liniară de la data începerii derulării contractului și până la sfârșitul duratei de viață utilă a activului aferent dreptului de utilizare sau până la sfârșitul perioadei de leasing, luându-se în considerare data cea mai apropiată.

Datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare (cuprinzând doar componentele de leasing), actualizată pe baza ratei dobânzii marginale a BCE. Ulterior, datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Cheltuielile aferente privind dobânzile sunt evidențiate în contul de profit și pierdere la postul „Alte cheltuieli privind dobânzile”. Datoria care decurge din contractul de leasing este recalculată în momentul în care are loc o modificare privind plățile de leasing viitoare, generată de o variație a unui indice sau de o altă reevaluare a contractului existent. Orice astfel de recalculare are drept rezultat o ajustare corespunzătoare a valorii contabile a activului aferent dreptului de utilizare.

Contractele de leasing pe termen scurt, cu o durată de 12 luni sau mai puțin, și contractele de leasing pentru active cu o valoare sub 10 000 EUR (în concordanță cu pragul utilizat pentru recunoașterea activelor imobilizate) sunt înregistrate cu titlu de cheltuială în contul de profit și pierdere.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE

BCE dispune de planuri de beneficii determinate pentru personalul său, pentru membrii Comitetului executiv, precum și pentru membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Planul de pensii pentru personal este finanțat din activele deținute într-un fond de beneficii pe termen lung pentru angajați. Contribuțiile obligatorii ale BCE și ale angajaților se reflectă în componenta planului referitoare la beneficiile determinate. Angajații pot plăti contribuții suplimentare, pe bază voluntară, ca parte a unui sistem de contribuții determinate care poate fi utilizat pentru acordarea de beneficii suplimentare.^[25] Acestea sunt stabilite prin cumularea cuantumului contribuțiilor voluntare și a randamentelor plasamentelor rezultate din aceste contribuții.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate membrilor Comitetului executiv al BCE și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE nu sunt finanțate printr-un mecanism specific. Pentru personal, același lucru este valabil în cazul beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, al altor beneficii pe termen lung și al compensațiilor pentru încetarea contractului de muncă.

Datoria netă privind beneficiile determinate
Elementul înregistrat în pasivul bilanțului la „Diverse” (pasive) în legătură cu planurile de beneficii determinate, inclusiv alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă, reprezintă valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate la data bilanțului minus valoarea justă a activelor planurilor utilizate pentru finanțarea obligațiilor aferente.

Obligația privind beneficiile determinate este calculată anual de actuari independenți pe baza metodei unităților de credit proiectate. Valoarea actualizată a acestei obligații se stabilește prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare estimate, utilizând o rată care se calculează în raport cu randamentele pe piață la data bilanțului ale obligațiunilor corporative de înaltă calitate exprimate în euro, cu scadențe similare obligației conexe.

Câștigurile și pierderile actuariale pot apărea ca urmare a unor ajustări din experiență (atunci când rezultatele efective diferă de ipotezele actuariale formulate anterior) și a modificării ipotezelor actuariale.

Costuri nete privind beneficiile determinate
Costurile nete privind beneficiile determinate sunt împărțite în elemente înregistrate în contul de profit și pierdere și reevaluări ale beneficiilor postangajare evidențiate în bilanț la rubrica „Conturi de reevaluare”.

Suma netă înregistrată în contul de profit și pierdere cuprinde:

1. costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar privind beneficiile determinate;
2. costul serviciilor prestate anterior privind beneficiile determinate rezultate din modificarea planului;
3. dobânda netă la rata de actualizare, aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
4. reevaluări privind alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă, după caz, în ansamblu.

Suma netă evidențiată la „Conturi de reevaluare” cuprinde următoarele posturi:

1. câștiguri și pierderi actuariale aferente obligației privind beneficiile determinate;
2. rentabilitatea efectivă a activelor planului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
3. orice modificare a efectului plafonului activului, excluzându-se sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate.

Aceste sume sunt reevaluate anual de actuari independenți pentru a se stabili poziția de pasiv corespunzătoare din situațiile financiare.

Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem

Soldurile intra-SEBC rezultă în principal din plăți transfrontaliere efectuate în Uniunea Europeană (UE), care sunt decontate în banii băncii centrale în euro. Aceste tranzacții, care sunt, în cea mai mare parte, inițiate de entități private (instituții de credit, companii și populație), sunt decontate prin intermediul sistemului TARGET2 – Sistemul transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real – și generează solduri bilaterale în conturile respectivelor bănci centrale din UE conectate la TARGET2. Aceste solduri bilaterale sunt compensate, apoi transferate zilnic la BCE, fiecare bancă centrală națională (BCN) figurând cu o poziție bilaterală netă unică exclusiv față de BCE. Plățile efectuate de BCE și decontate prin intermediul sistemului TARGET2 afectează, de asemenea, pozițiile bilaterale nete unice. Aceste poziții, evidențiate în conturile BCE, constituie creanța netă sau angajamentul net asumat de fiecare BCN față de restul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Soldurile intra-Eurosistem ale BCN din zona euro față de BCE, constituite cu ocazia participării acestora la TARGET2, precum și alte solduri intra-Eurosistem în euro (de exemplu, distribuirea provizorie a profitului BCE către BCN, dacă există) figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică din activ sau din pasiv fie la „Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)”, fie la „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”. Soldurile intra-SEBC ale BCN din afara zonei euro la BCE, generate de participarea acestora la TARGET2,^[26] sunt evidențiate la „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”.

Soldurile intra-Eurosistem aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului figurează sub forma unui activ net unic la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai jos „Bancnote în circulație”).

Soldurile intra-Eurosistem rezultate din transferul de active externe de rezervă la BCE de către BCN care aderă la Eurosistem sunt exprimate în euro și sunt evidențiate la „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”.

Bancnote în circulație

BCE și BCN din zona euro, care alcătuiesc Eurosistemul, emit bancnote euro.^[27] Valoarea totală a bancnotelor euro în circulație este alocată băncilor centrale din Eurosistem în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, conform grilei de alocare a bancnotelor.^[28]

BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care figurează în pasivul bilanțului la postul „Bancnote în circulație”. Cota BCE din emisiunea totală de bancnote euro este acoperită prin creanțele asupra BCN. Aceste creanțe, care sunt purtătoare de dobânzi,^[29] sunt înregistrate la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai sus „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem”). Veniturile din dobânzile la aceste creanțe sunt înregistrate la postul „Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” din contul de profit și pierdere.

Distribuirea provizorie a profitului

O sumă egală cu valoarea veniturilor BCE aferente bancnotelor euro în circulație și a celor aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară achiziționate în cadrul (i) programului destinat piețelor titlurilor de valoare; (ii) celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate; (iii) programului de achiziționare de titluri garantate cu active; (iv) programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public; și (v) programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie este repartizată în luna ianuarie a anului următor prin intermediul unei distribuiri provizorii a profitului, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide altfel.^[30] O decizie în acest sens trebuie luată dacă, pe baza unei estimări motivate pregătite de Comitetul executiv, Consiliul guvernatorilor anticipează că BCE va înregistra o pierdere anuală globală sau va obține un profit anual inferior acestor venituri. Consiliul guvernatorilor poate decide, de asemenea, să transfere integral sau parțial aceste venituri în contul unui provizion pentru riscuri financiare. Totodată, Consiliul guvernatorilor poate decide să scadă din suma aferentă distribuirii în luna ianuarie a veniturilor rezultate din bancnotele euro în circulație cheltuielile cu emiterea și procesarea bancnotelor euro suportate de BCE.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

Valoarea activelor și a pasivelor se ajustează în funcție de evenimentele care au loc între data bilanțului anual și data la care Comitetul executiv autorizează transmiterea Conturilor anuale ale BCE către Consiliul guvernatorilor spre aprobare, în cazul în care aceste evenimente afectează semnificativ activele și pasivele la data bilanțului.

Evenimentele importante care se produc ulterior datei de închidere a bilanțului și care nu afectează activele și pasivele la data bilanțului sunt evidențiate în notele explicative.

Modificări ale politicilor contabile

În anul 2022 nu au existat modificări la nivelul politicilor contabile aplicate de BCE.

Diverse

În conformitate cu articolul 27 din Statutul SEBC, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, desemnarea Baker Tilly GmbH & Co.KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft, Düsseldorf (Republica Federală Germania) în calitate de auditor extern al BCE pentru o perioadă de cinci ani, până la finele exercițiului financiar 2022. Această perioadă de cinci ani poate fi prelungită cu până la două exerciții financiare suplimentare.

2.4 Note explicative privind bilanțul contabil

Nota 1 – Aur și creanțe în aur

La data de 31 decembrie 2022, BCE deținea 16 229 522 de uncii^[31] de aur fin, cu o valoare de piață de 27 689 de milioane EUR (față de 26 121 de milioane EUR în 2021). În anul 2022 nu s-au efectuat operațiuni cu aur și, prin urmare, deținerile BCE au rămas nemodificate față de nivelul înregistrat la data de 31 decembrie 2021. Creșterea consemnată de echivalentul în euro al acestor dețineri s-a datorat unei majorări a prețului de piață exprimat în euro al aurului (a se vedea „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Nota 2 – Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro și din afara zonei euro

Nota 2.1 – Creanțe asupra FMI

Acest element de activ este constituit din deținerile BCE de DST, însumând 1 759 de milioane EUR la data de 31 decembrie 2022 (față de 1 234 de milioane EUR în 2021), și reprezintă rezultatul aplicării unui acord bilateral de vânzare-cumpărare cu caracter voluntar de DST încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), prin care FMI este autorizat să efectueze, în numele BCE, vânzări sau cumpărări de DST contra unor sume în euro, cu respectarea nivelului minim și maxim de dețineri. În scopuri contabile, DST sunt considerate monedă străină (a se vedea „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Valoarea deținerilor de DST ale BCE a consemnat o creștere în 2022, în principal ca urmare a unei tranzacții care a avut loc în contextul acordului bilateral cu caracter voluntar menționat anterior.

Nota 2.2 – Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro

Aceste două posturi cuprind conturile deschise la bănci, împrumuturile în monedă străină și plasamentele sub formă de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești.

Valoarea totală a acestor posturi s-a majorat în anul 2022, în principal pe seama aprecierii dolarului SUA față de euro.

Deținerile nete de monedă străină ale BCE^[32] se prezentau astfel:

Pe parcursul anului 2022 nu au avut loc intervenții pe piața valutară.

Nota 3 - Creanțe exprimate în euro asupra rezidenților din afara zonei euro

Nota 3.1 - Conturi la bănci, plasamente în titluri de valoare și împrumuturi

La data de 31 decembrie 2022 nu existau solduri la acest post, în timp ce la sfârșitul anului 2021 acest post a cuprins o creanță în valoare de 3 070 de milioane EUR aferentă unor acorduri privind facilități de lichiditate încheiate între Eurosistem și băncile centrale din afara zonei euro.^[33]

Nota 4 – Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

La data de 31 decembrie 2022, acest post cuprindea soldurile conturilor curente ale rezidenților din zona euro în valoare de 12 milioane EUR (față de 38 de milioane EUR în 2021).

Nota 5 – Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro

Nota 5.1 – Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară

La data de 31 decembrie 2022, acest post cuprindea titlurile achiziționate de BCE în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP).

Toate titlurile deținute în cadrul primului și al celui de-al doilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP1 și CBPP2) au ajuns la scadență în cursul anului 2022 și, prin urmare, BCE și BCN din zona euro nu aveau dețineri de astfel de titluri la data de 31 decembrie 2022.

În trimestrul I 2022, Eurosistemul a continuat achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)^[34] într-un ritm lunar mediu de 20 de miliarde EUR. În luna martie 2022, Consiliul guvernatorilor a adoptat decizia^[35] de a revizui valoarea achizițiilor nete la 40 de miliarde EUR în aprilie, la 30 de miliarde EUR în mai și la 20 de miliarde EUR în iunie, iar în luna iunie 2022, pe aceea^[36] de a înceta achizițiile nete de active în cadrul APP începând cu data de 1 iulie 2022. Consiliul guvernatorilor intenționează^[37] să continue reinvestirea în totalitate a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență până la sfârșitul lunii februarie 2023. Ulterior, portofoliul aferent APP se va reduce într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu va mai reinvesti în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Scăderea va fi, în medie, de 15 miliarde EUR pe lună până la finele lunii iunie 2023, ritmul ulterior al acesteia urmând să fie determinat în timp. Consiliul guvernatorilor va reevalua periodic ritmul reducerii portofoliului APP pentru a asigura că acesta rămâne consecvent cu strategia și orientarea generale ale politicii monetare, pentru a proteja funcționarea pieței și pentru a menține sub un control strict condițiile de pe piața monetară pe termen scurt.

În plus, în trimestrul I 2022 Eurosistemul și-a continuat achizițiile nete de active în cadrul PEPP^[38], însă într-un ritm mai lent decât în trimestrul anterior, în urma deciziei Consiliului guvernatorilor din decembrie 2021.^[39] Pe baza aceleiași decizii, achizițiile nete în cadrul PEPP au fost sistate la sfârșitul lunii martie 2022. Consiliul guvernatorilor intenționează ca, cel puțin până la sfârșitul anului 2024, să reinvestească în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP. Consiliul guvernatorilor va continua să aplice în cadrul acestor reinvestiri o abordare flexibilă în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții, în vederea contracarării riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare. Reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP va fi gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

Titlurile achiziționate în cadrul acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii (a se vedea „Titluri de valoare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Costul amortizat al titlurilor deținute de BCE și valoarea de piață^[40] a acestora (care nu este evidențiată în bilanț sau în contul de profit și pierdere, fiind furnizată numai în scopuri comparative) au fost următoarele:

Costul amortizat al titlurilor deținute de BCE a înregistrat următoarele variații pe parcursul exercițiului financiar:

Consiliul guvernatorilor evaluează periodic riscurile financiare asociate titlurilor deținute în cadrul acestor programe.

În acest context, testele de depreciere sunt efectuate anual, utilizând datele disponibile la sfârșitul exercițiului financiar, și sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor. În cadrul acestor teste, indicatorii de depreciere sunt evaluați separat pentru fiecare program. În cazurile în care se observă indicatori de depreciere, se efectuează o analiză suplimentară pentru a confirma faptul că fluxurile de numerar asociate titlurilor de valoare nu au fost afectate de un eveniment de depreciere. Pe baza rezultatelor testelor de depreciere efectuate în cursul acestui exercițiu financiar, în anul 2022 BCE nu a înregistrat pierderi aferente titlurilor de valoare deținute în portofoliile sale de politică monetară.

Costul amortizat al titlurilor deținute de Eurosistem a fost următorul:

Nota 6 – Creanțe intra-Eurosistem

Nota 6.1 – Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post se referă la creanțele BCE față de BCN din zona euro legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). La data de 31 decembrie 2022, acestea s-au ridicat la 125 763 de milioane EUR (față de 123 551 de milioane EUR în 2021). Remunerarea acestor creanțe se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare (a se vedea nota 23.2 „Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”).

Nota 7 – Alte active

Nota 7.1 – Imobilizări corporale și necorporale

Aceste active cuprindeau următoarele posturi:

Cu privire la sediul principal al BCE și la clădirile de birouri aferente dreptului de utilizare, la sfârșitul anului s-a efectuat un test de depreciere și nu s-au înregistrat pierderi din depreciere.

Nota 7.2 – Alte active financiare

La acest post este inclus în principal portofoliul de fonduri proprii al BCE, care constă cu precădere în plasamente ale resurselor financiare ale BCE, mai exact capitalul vărsat și sumele deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Figurează, de asemenea, 3 211 acțiuni la Banca Reglementelor Internaționale (BRI), contabilizate la costul de achiziție de 42 de milioane EUR, precum și alte conturi curente denominate în euro.

Componentele acestui post au fost următoarele:

Creșterea netă consemnată de acest post în anul 2022 s-a datorat în principal investirii în portofoliul de fonduri proprii al BCE a unei sume cu o valoare totală egală cu suma transferată în contul provizionului BCE pentru riscuri financiare în 2021 și cu cea vărsată de BCN din zona euro în 2022 în legătură cu a doua tranșă a cotelor majorate subscrise ale acestora la capitalul BCE (a se vedea nota 16 „Capital și rezerve”). Această creștere a fost în mare măsură anulată, în principal de reducerea valorii de piață a titlurilor de valoare exprimate în euro deținute în portofoliul de fonduri proprii al BCE.

Nota 7.3 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2022 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 783 de milioane EUR (față de 620 de milioane EUR în anul 2021) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 7.4 – Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate

Acest post a cuprins următoarele componente:

La data de 31 decembrie 2022, cea mai importantă componentă a acestui post a fost reprezentată de dobânzile acumulate aferente instrumentelor financiare, provenind în principal din dobânzile de încasat aferente cuponului pentru titluri de valoare, inclusiv dobânzile în curs plătite la achiziție (a se vedea nota 2.2 „Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe; și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”, nota 5 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro” și nota 7.2 „Alte active financiare”).

Acest post a inclus, de asemenea, dobânzile acumulate de încasat din soldurile constituite cu ocazia utilizării sistemului TARGET2, datorate de BCN din zona euro pentru luna decembrie 2022 [a se vedea nota 12.2 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”] și dobânzile acumulate de încasat de la BCN din zona euro pentru trimestrul IV 2022 în legătură cu creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea nota 6.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2023.

Veniturile acumulate aferente atribuțiilor de supraveghere corespund taxelor de supraveghere care urmează să fie primite pentru perioada de taxare 2022. Această sumă va fi colectată în 2023 (a se vedea nota 26 „Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane”).^[41]

La acest post sunt, de asemenea, raportate: (i) plățile anticipate diverse; (ii) veniturile acumulate din proiecte comune ale Eurosistemului (a se vedea nota 28 „Alte venituri”); și (iii) veniturile din dobânzi acumulate din alte active și pasive financiare.

Nota 7.5 – Diverse

La data de 31 decembrie 2022, acest post s-a situat la 438 de milioane EUR (față de 749 de milioane EUR în 2021) și a cuprins cu precădere solduri în valoare de 349 de milioane EUR (față de 573 de milioane EUR în 2021) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2022 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 8 – Bancnote în circulație

Acest post se referă la cota BCE (respectiv 8%) din totalul bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”), care, la data de 31 decembrie 2022, s-a ridicat la 125 763 de milioane EUR (față de 123 551 de milioane EUR în anul 2021).

Nota 9 – Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro

Băncile centrale din Eurosistem au posibilitatea de a accepta garanții sub formă de numerar pentru facilitățile de împrumut de titluri în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, reinvestirea numerarului nefiind obligatorie. În cazul BCE, aceste operațiuni sunt derulate prin intermediul unei instituții specializate.

La data de 31 decembrie 2022, erau în curs operațiuni de împrumut garantate cu numerar efectuate cu instituții de credit din zona euro în valoare de 17 734 de milioane EUR (față de 9 473 de milioane EUR în anul 2021). Garanțiile primite sub formă de numerar au fost transferate în conturile TARGET2. Întrucât numerarul a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).^[42]

Nota 10 – Angajamente exprimate în euro față de alți rezidenți din zona euro

Nota 10.1 – Administrație publică

La data de 31 decembrie 2022, acest post s-a situat la 48 520 de milioane EUR (față de 3 200 milioane EUR în 2021) și a inclus depozite constituite de Mecanismul european de stabilitate (MES) și de European Financial Stability Facility (EFSF). În conformitate cu articolul 21 din Statutul SEBC, BCE poate acționa în calitate de agent fiscal pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, administrațiile centrale, autoritățile regionale, locale sau alte autorități publice, și pentru alte organisme de drept public sau întreprinderi publice din statele membre.

Nota 10.2 – Alte pasive

Acest post cuprinde soldurile sistemelor auxiliare din zona euro^[43] conectate la TARGET2 prin componenta TARGET2-ECB, care se ridicau la 15 343 de milioane EUR la 31 decembrie 2022 (față de 4 404 milioane EUR în 2021).

Nota 11 – Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro

Acest post a cuprins următoarele componente:

La data de 31 decembrie 2022, cea mai importantă componentă a acestui post a fost reprezentată de soldurile TARGET2, constând în solduri TARGET2 ale BCN din afara zonei euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”) și ale sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET2 prin componenta TARGET2-ECB. Scăderea acestor solduri în 2022 corespunde reducerii soldurilor sistemelor auxiliare din afara zonei euro.

Acest post a inclus, de asemenea, solduri aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE, în cadrul cărora BCE acționează în calitate de agent fiscal pentru Comisia Europeană (a se vedea nota 21 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

Tot la acest post figurează și solduri asociate operațiunilor de împrumut de titluri în curs efectuate cu instituții de credit din afara zonei euro în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, prin care au fost primite și transferate în conturile TARGET2 garanții sub formă de numerar (a se vedea nota 9 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro”).

Suma restantă de la acest post constă într-un sold rezultând din acordul valutar reciproc permanent cu Rezervele Federale ale SUA. În cadrul acestui acord, Banca Rezervelor Federale din New York furnizează BCE dolari SUA prin intermediul unor operațiuni de swap, cu scopul de a oferi finanțare în dolari SUA pe termen scurt contrapartidelor din Eurosistem. BCE inițiază simultan operațiuni de swap paralele (back-to-back) cu BCN din zona euro, care utilizează fondurile rezultate pentru a derula operațiuni de furnizare de lichiditate în dolari SUA cu contrapartidele din Eurosistem sub forma unor tranzacții reversibile. Aceste operațiuni de swap paralele conduc la înregistrarea de solduri intra-Eurosistem între BCE și BCN din zona euro. În plus, operațiunile de swap derulate cu Banca Rezervelor Federale din New York și BCN din zona euro generează creanțe și pasive la termen care sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”).

Nota 12 – Angajamente intra-Eurosistem

Nota 12.1 – Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare

Acestea reprezintă angajamentele față de BCN din zona euro rezultate în urma transferului de active externe de rezervă către BCE în momentul aderării la Eurosistem. În conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, aceste contribuții sunt stabilite proporțional cu cotele deținute de BCN în capitalul subscris al BCE. Nu au fost consemnate variații în anul 2022.

Remunerarea acestor angajamente se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, ajustată pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur (a se vedea nota 23.3 „Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate”).

Nota 12.2 – Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)

În anul 2022, acest post a cuprins cu precădere soldurile TARGET2 ale BCN din zona euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Scăderea datoriei nete aferente TARGET2 a fost generată în principal de intrările de numerar ca urmare a: (i) creșterii depozitelor constituite de MES și EFSF (a se vedea nota 10.1 „Administrație publică”); și (ii) majorării soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro conectate la TARGET2 prin componenta TARGET2-ECB (a se vedea nota 10.2 „Alte pasive”). Impactul acestor factori a fost parțial anulat de ieșirile de numerar ca urmare a: (i) scăderii soldurilor sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET2 prin componenta TARGET2-ECB (a se vedea nota 11 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”); și (ii) achizițiilor nete de titluri de valoare în cadrul PEPP și al APP, care au fost decontate prin intermediul conturilor TARGET2 (a se vedea nota 5 „Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro”).

Remunerarea pozițiilor TARGET2 deținute de BCN din zona euro față de BCE, cu excepția soldurilor generate de operațiunile de swap paralele în legătură cu operațiunile de furnizare de lichiditate în dolari SUA, se calculează zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare.

În anul 2021, acest post a inclus și suma datorată BCN din zona euro în legătură cu distribuirea provizorie a profitului BCE. Cu privire la anul 2022, Consiliul guvernatorilor a decis, având în vedere rezultatul financiar al BCE pentru exercițiul financiar respectiv, să nu distribuie nici veniturile aferente bancnotelor în circulație, nici veniturile aferente titlurilor de valoare achiziționate în cadrul SMP, al APP și al PEPP (a se vedea „Distribuirea provizorie a profitului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Prin urmare, la sfârșitul anului 2022 nu existau alte solduri conexe.

Nota 13 – Alte pasive

Nota 13.1 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde, în principal, diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2022 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 430 de milioane EUR (față de 568 de milioane EUR în anul 2021) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Activele și pasivele în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 13.2 – Venituri înregistrate în avans și datorii angajate

Acest post a cuprins următoarele componente:

La data de 31 decembrie 2022, principalele două elemente bilanțiere evidențiate la această rubrică reprezentau dobânzi acumulate de plătit aferente soldurilor TARGET2 datorate BCN pentru luna decembrie 2022 [a se vedea nota 11 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 12.2 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”] și dobânzi acumulate de plătit BCN din zona euro pentru anul 2022 în legătură cu creanțele acestora aferente rezervelor valutare transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2023.

Nota 13.3 – Diverse

La data de 31 decembrie 2022, acest post s-a situat la 1 562 de milioane EUR (față de 2 277 de milioane EUR în 2021) și a cuprins solduri în valoare de 974 de milioane EUR (față de 535 de milioane EUR în 2021) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la 31 decembrie 2022 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”)

Postul include, de asemenea, o datorie care decurge dintr-un contract de leasing în valoare de 141 de milioane EUR (față de 175 de milioane EUR în 2021) (a se vedea „Contracte de leasing” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

La acest post mai figurează și datoria netă privind beneficiile determinate acordate de BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung ale personalului^[44] și ale membrilor Comitetului executiv, precum și ale membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE. De asemenea, sunt incluse compensațiile pentru încetarea contractului de muncă destinate personalului BCE.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE

Bilanțul contabil
Sumele evidențiate în bilanț, la postul „Diverse” (pasive), cu privire la beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate personalului au fost următoarele:

În anul 2022, valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de personal (1 947 de milioane EUR, față de 3 165 de milioane EUR în 2021) a inclus beneficii nefinanțate în valoare de 233 de milioane EUR (față de 373 de milioane EUR în anul 2021) aferente beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, altor beneficii pe termen lung și compensațiilor pentru încetarea contractului de muncă acordate personalului. Valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere, însumând 31 de milioane EUR (față de 43 de milioane EUR în 2021), se referă numai la beneficii nefinanțate printr-un mecanism specific privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung.

Reevaluările datoriei nete privind beneficiile determinate a BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare sunt recunoscute în bilanțul contabil, la postul de pasiv „Conturi de reevaluare”. În 2022, câștigurile din reevaluare la postul de pasiv respectiv s-au ridicat la 369 de milioane EUR, în timp ce în 2021 BCE a înregistrat pierderi din reevaluare în valoare de 799 de milioane EUR (a se vedea nota 15 „Conturi de reevaluare”).

Variații ale obligațiilor privind beneficiile determinate, ale activelor planului și ale rezultatelor reevaluărilor
Modificări intervenite în valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate:

Câștigurile totale din reevaluarea obligațiilor privind beneficiile determinate, în valoare de 1 441 de milioane EUR, s-au datorat, în 2022, în principal creșterii, de la 1,3% în 2021 la 3,9% în 2022, a ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială.

Valoarea justă a activelor planului în componenta referitoare la beneficiile determinate pentru personal a înregistrat următoarele variații:

Pierderile din reevaluare aferente activelor planului au reflectat, în 2022, rentabilitatea efectivă inferioară a unităților fondurilor comparativ cu veniturile estimate din dobânzile la activele planului, care a avut la bază ipoteza ratei de actualizare de 1,3%.

Variațiile înregistrate de rezultatele reevaluărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Contul de profit și pierdere
Sumele recunoscute în contul de profit și pierdere au fost următoarele:

Câștigurile din reevaluarea altor beneficii pe termen lung și a compensațiilor pentru încetarea contractului de muncă au sporit, în anul 2022, la 45 de milioane EUR (față de 9 milioane EUR în 2021), în principal ca urmare a majorării ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2022.

Ipoteze-cheie
În elaborarea evaluărilor menționate în această notă, actuarii independenți au utilizat ipotezele acceptate de Comitetul executiv în scopuri contabile și de raportare financiară. Principalele ipoteze utilizate în calculul datoriei privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nota 14 – Provizioane

La acest post figurează, în principal, provizionul pentru riscuri financiare, care se utilizează, conform deciziei Consiliului guvernatorilor, pentru compensarea pierderilor rezultate din expuneri la riscuri financiare. Volumul și necesitatea menținerii acestui provizion sunt revizuite anual, pe baza evaluării BCE privind expunerea la aceste riscuri și luând în considerare o serie de factori. Volumul provizionului, precum și orice altă sumă deținută în fondul general de rezervă nu pot depăși valoarea capitalului vărsat la BCE de BCN din zona euro.

În acest an, suma de 1 627 de milioane EUR a fost eliberată din acest provizion pentru a acoperi pierderile rezultate din expuneri la riscuri financiare, astfel încât rezultatul financiar al BCE aferent exercițiului financiar a fost zero. Pierderile s-au datorat în principal majorării ratei dobânzii utilizate de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, care a generat cheltuieli semnificative privind dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2 (a se vedea nota 23.4 „Alte venituri din dobânzi” și „Alte cheltuieli privind dobânzile”). În același timp, creșterea randamentelor în euro și în dolari SUA a condus la reduceri ale valorii titlurilor din portofoliul de fonduri proprii și din cel în dolari SUA, precum și la pierderi din vânzările de titluri de valoare exprimate în dolari SUA (a se vedea „Recunoașterea veniturilor” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”, nota 25 „Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare” și nota 24 „Câștiguri/pierderi realizate din operațiuni financiare”). Suma eliberată din provizionul pentru riscuri financiare a redus volumul acestuia la 6 566 de milioane EUR la data de 31 decembrie 2022.

Acest post include, de asemenea, provizioane administrative în valoare de 69 de milioane EUR (față de 74 de milioane EUR în 2021).

Nota 15 – Conturi de reevaluare

Acest post cuprinde, în principal, soldurile de reevaluare din câștigurile nerealizate aferente activelor, pasivelor și instrumentelor din afara bilanțului (a se vedea „Recunoașterea veniturilor”, „Activele și pasivele în aur și monedă străină”, „Titluri de valoare” și „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). De asemenea, acesta include reevaluările datoriei nete a BCE privind beneficiile determinate în ceea ce privește beneficiile postangajare (a se vedea „Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung și compensațiile pentru încetarea contractului de muncă acordate de BCE” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 13.3 „Diverse”).

Creșterea consemnată de dimensiunea conturilor de reevaluare se datorează cu precădere aprecierii dolarului SUA în raport cu euro și majorării prețului de piață exprimat în euro al aurului în anul 2022.

Ratele de conversie la care s-a efectuat reevaluarea de la sfârșitul exercițiului financiar au fost următoarele:

Nota 16 – Capital și rezerve

Nota 16.1 – Capital

Capitalul subscris al BCE însumează 10 825 de milioane EUR.

După retragerea Bank of England din SEBC la 31 ianuarie 2020, BCE și-a păstrat nemodificat capitalul subscris, iar cota deținută de Bank of England în capitalul subscris al BCE a fost realocată atât între BCN din zona euro, cât și între celelalte BCN din afara zonei euro. În plus, Consiliul guvernatorilor a decis că BCN din zona euro vor achita integral, în 2021 și 2022, cotele lor subscrise majorate, în două tranșe anuale în valoare de 610 milioane EUR fiecare. Ca urmare a plății celei de-a doua tranșe de către BCN din zona euro la 28 decembrie 2022, capitalul vărsat total al BCE s-a majorat la 8 880 de milioane EUR, după cum se indică în tabelul de mai jos:

BCN din afara zonei euro trebuie să verse 3,75% din capitalul subscris, cu titlu de contribuție la costurile operaționale ale BCE. De la 1 februarie 2020, această contribuție a însumat 76 de milioane EUR. BCN din afara zonei euro nu au dreptul să participe la distribuirea profiturilor BCE și nici nu sunt răspunzătoare de acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.

2.5 Instrumente din afara bilanțului

Nota 17 – Programe de împrumut de titluri

Ca parte integrantă a administrării fondurilor proprii, BCE a încheiat un acord privind un program de împrumut de titluri, în temeiul căruia o instituție specializată efectuează operațiuni de împrumut de titluri în numele BCE.

În plus, în concordanță cu deciziile Consiliului guvernatorilor, BCE a pus la dispoziție, în scopul acordării de împrumuturi, deținerile sale de titluri achiziționate în cadrul primului, al celui de-al doilea și al celui de-al treilea CBPP, al PSPP și al PEPP, precum și cele achiziționate în cadrul SMP, care sunt eligibile pentru achiziționare și în cadrul PSPP.^[45]

Cu excepția cazului în care aceste operațiuni de împrumut de titluri sunt garantate cu numerar care rămâne neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, acestea sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului.^[46] La data de 31 decembrie 2022 erau în curs operațiuni de împrumut de titluri în valoare de 11 569 de milioane EUR (față de 16 156 de milioane EUR în 2021). Din această sumă, 6 637 de milioane EUR (față de 11 821 de milioane EUR în anul 2021) erau asociate împrumutului de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Nota 18 – Contracte futures pe rata dobânzii

Următoarele operațiuni, evidențiate la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în derulare:

Aceste operațiuni au fost derulate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 19 – Tranzacții forward cu titluri de valoare

La data de 31 decembrie 2022 nu se înregistrau solduri la acest post, deși la sfârșitul anului 2021 erau în curs vânzări la termen de titluri de valoare în cuantum de 382 de milioane EUR, evidențiate la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar. Aceste operațiuni au fost derulate în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE.

Nota 20 – Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb

Administrarea rezervelor valutare
În contextul administrării rezervelor valutare ale BCE, au fost derulate swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb. Următoarele creanțe și pasive rezultate din aceste tranzacții, evidențiate la cursurile de schimb la sfârșitul exercițiului financiar, erau în curs:

Acorduri de swap pentru furnizarea de lichiditate
BCE face parte dintr-o rețea de bănci centrale care pun la dispoziție linii de swap valutar și a încheiat acorduri reciproce de swap cu Bank of Canada, Bank of England, Banca Japoniei, Rezervele Federale ale SUA, Banca Națională a Elveției și Banca Populară a Chinei. Aceste acorduri de swap au permis furnizarea de (i) lichiditate în oricare dintre monedele respective ale băncilor centrale menționate mai sus către băncile din zona euro sau (ii) lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile băncilor centrale menționate anterior. Totodată, au fost încheiate acorduri de swap cu Danmarks Nationalbank, cu Narodowy Bank Polski și cu Sveriges riksbank privind furnizarea de lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile lor. Scopul acestor acorduri este acela de a veni în întâmpinarea unui eventual necesar de lichiditate pentru contracararea unor posibile disfuncționalități ale pieței și, implicit, pentru reducerea la minimum a riscului unor efecte nefavorabile de propagare la nivelul piețelor financiare și al economiilor din zona euro.^[47]

Au rezultat creanțe și angajamente în dolari SUA cu data scadenței în anul 2023 în legătură cu furnizarea de lichiditate în dolari SUA contrapartidelor Eurosistemului (a se vedea nota 11 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Nota 21 – Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

În anul 2022, BCE a continuat să fie responsabilă de administrarea operațiunilor UE de împrumut și creditare în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu și al Mecanismului european de stabilizare financiară, precum și de acordul privind un plan de împrumut pentru Grecia și administrarea plăților în legătură cu un împrumut acordat de EFSF.

Ca răspuns la pandemia cauzată de COVID-19, în anul 2022 UE a continuat să acorde împrumuturi statelor membre în cadrul instrumentului său de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency – SURE). În 2022, UE a continuat, de asemenea, să ofere finanțare sub formă de sprijin financiar nerambursabil și împrumuturi statelor membre în cadrul programului „Next Generation EU” (NGEU), care a fost introdus cu scopul de a sprijini redresarea economică în UE, facilitând totodată tranziția ecologică și digitală a economiei Uniunii. Similar anului precedent, BCE a sprijinit Comisia Europeană în administrarea operațiunilor legate de ambele instrumente menționate.

În anul 2022, BCE a procesat plăți aferente tuturor operațiunilor menționate anterior.

Nota 22 – Pasive contingente din procese pendinte

Au fost inițiate acțiuni în instanță împotriva BCE în legătură cu exercitarea funcțiilor sale de supraveghere asupra Banca Carige S.p.A. (Banca Carige). În unul dintre aceste procese, acționarii Banca Carige solicită despăgubiri financiare din partea BCE pentru prejudiciul pretins suferit ca urmare a diferitelor acțiuni întreprinse de BCE în exercitarea funcțiilor sale de supraveghere cu privire la Banca Carige, care ar fi constat atât în pretinse inacțiuni, cât și în acțiuni prejudiciabile. Hotărârea în această cauză va fi pronunțată luând în considerare, printre alți factori, rezultatul final al altor cauze conexe. În una dintre acestea, Tribunalul UE a considerat, în hotărârea sa din 12 octombrie 2022, că decizia BCE de a plasa Banca Carige sub administrare temporară nu avea un temei juridic corespunzător în conformitate cu legislația italiană. În consecință, Tribunalul a anulat decizia BCE de a plasa Banca Carige sub administrare temporară, precum și prima prelungire a duratei administrării temporare din 2019. Cu toate acestea, hotărârea Tribunalului a fost atacată de BCE în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, care încă poate anula această hotărâre. În plus, alte două decizii ale BCE de prelungire a administrării temporare sunt, în prezent, contestate în cadrul unei acțiuni în anulare, care este încă pendinte.

2.6 Note explicative privind contul de profit și pierdere

Nota 23 – Venituri nete din dobânzi

Nota 23.1 – Venituri din dobânzi la activele externe de rezervă

Acest post cuprinde veniturile din dobânzi, după deducerea cheltuielilor privind dobânzile, aferente activelor externe de rezervă nete ale BCE.

Veniturile nete din dobânzi/cheltuielile nete privind dobânzile pe tip de instrument sunt prezentate mai jos, după cum urmează:

Veniturile nete din dobânzi/cheltuielile nete privind dobânzile, pe monedă străină, se prezintă astfel:

Nota 23.2 – Venituri din dobânzi rezultate din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post cuprinde veniturile din dobânzi aferente cotei de 8% a BCE din valoarea totală a emisiunii de bancnote euro (a se vedea „Bancnote în circulație” în Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 6.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). În anul 2022, veniturile din dobânzi au însumat 736 de milioane EUR (față de zero în 2021) și au fost rezultatul majorării ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare la peste 0% începând cu data de 27 iulie 2022. În 2021, această rată s-a situat la 0% pe parcursul întregului an.

Nota 23.3 – Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate

La această poziție sunt evidențiate creanțele plătite către BCN din zona euro în contul activelor externe de rezervă transferate la BCE (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). În anul 2022, cheltuielile privind dobânzile au însumat 201 milioane EUR (față de zero în 2021) și au fost rezultatul majorării ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare la peste 0% începând cu data de 27 iulie 2022. În 2021, această rată s-a situat la 0% pe parcursul întregului an.

Nota 23.4 – Alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile

Tabelul următor prezintă alte venituri din dobânzi și alte cheltuieli privind dobânzile:

Nota 24 – Câștiguri/pierderi realizate din operațiuni financiare

Câștigurile și pierderile realizate din operațiuni financiare au fost următoarele:

Pierderile din preț realizate nete includ câștigurile și pierderile realizate aferente titlurilor de valoare și contractelor futures pe rata dobânzii. Pierderile din preț realizate nete din 2022 au fost generate cu precădere de pierderile din preț realizate aferente titlurilor în dolari SUA ca urmare a majorării randamentelor titlurilor de valoare în dolari SUA. Pierderile din preț realizate nete au fost parțial compensate de câștigurile realizate din diferențe de curs de schimb, care s-au datorat, în mare măsură, reducerilor valorii titlurilor în dolari SUA la sfârșitul exercițiului financiar.

Câștigurile și pierderile realizate din operațiuni financiare, pe monedă străină și pe trimestru, sunt prezentate mai jos:

Nota 25 – Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

Următoarele active și poziții financiare au înregistrat reduceri ale valorii:

Valoarea de piață a majorității titlurilor de valoare deținute în portofoliul de fonduri proprii și în cel în dolari SUA s-a redus, în paralel cu majorarea randamentelor corespunzătoare în anul 2022, ceea ce a condus la pierderi din preț nerealizate la sfârșitul exercițiului financiar.

Nota 26 – Venituri/cheltuieli nete din taxe și comisioane

În anul 2022, veniturile de la acest post au cuprins în principal taxele de supraveghere. Cheltuielile au rezultat predominant din comisioanele de custodie.

Venituri și cheltuieli aferente atribuțiilor de supraveghere
Veniturile legate de supravegherea bancară cuprind, în principal, veniturile din taxe de supraveghere. BCE percepe taxe anuale entităților supravegheate pentru recuperarea cheltuielilor suportate în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. Pe baza cheltuielilor anuale efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2022 s-au ridicat la 594 de milioane EUR (față de 578 de milioane EUR în 2021).

Pentru a determina valoarea taxelor de supraveghere care urmează să fie percepute, cheltuielile anuale efective se ajustează cu sumele rambursate către/primite de la bănci individuale pentru perioadele de taxare anterioare și alte ajustări, inclusiv dobânzile încasate pentru plățile efectuate cu întârziere.^[48] Luând în considerare o ajustare corespunzătoare dobânzilor încasate pentru plățile efectuate cu întârziere, precum și rambursărilor nete către băncile individuale pentru perioadele de taxare anterioare, taxele anuale de supraveghere care urmează să fie percepute entităților supravegheate pentru perioada de taxare 2022 corespund unei sume aproape egale cu cheltuielile anuale efective, în valoare de 594 de milioane EUR^[49] (a se vedea nota 7.4 „Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate”). Taxele individuale de supraveghere vor fi facturate în trimestrul II 2023.^[50]

BCE este, de asemenea, abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu legislația bancară aplicabilă a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere și nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. În schimb, sumele aferente sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2022, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate au însumat 12 milioane EUR (față de 1 milion EUR în 2021).

Prin urmare, veniturile BCE din atribuțiile de supraveghere au fost următoarele:

Cheltuielile asociate supravegherii bancare rezultă din supravegherea directă a entităților semnificative, monitorizarea supravegherii entităților mai puțin semnificative și îndeplinirea atribuțiilor orizontale și a serviciilor specializate. Acestea constau în cheltuielile directe ale funcției de supraveghere a BCE și cheltuielile relevante generate de departamentele de suport necesare pentru îndeplinirea responsabilităților de supraveghere ale BCE, reflectând serviciile furnizate de acestea în legătură cu: sediul și instalațiile; resursele umane; tehnologia informației; aspectele juridice, de audit și administrative; comunicare și traducere; și alte activități.

Cheltuielile efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE, care sunt recuperate prin intermediul taxelor anuale de supraveghere pentru anul 2022, au fost de 594 de milioane EUR (față de 578 de milioane EUR în 2021). Creșterea globală a fost generată de revenirea treptată la niveluri normale de activitate în domeniul supravegherii bancare după pandemie, precum și de dezvoltarea în continuare a sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare și de îmbunătățirile aduse acestora.

Nota 27 – Venituri din acțiuni și participații

În anul 2022, la acest post sunt menționate dividendele în valoare de 1 milion EUR (față de 2 milioane EUR în 2021) încasate pentru acțiunile deținute de BCE la BRI (a se vedea nota 7.2 „Alte active financiare”).

Nota 28 – Alte venituri

În anul 2022, alte venituri s-au ridicat la 61 de milioane EUR (față de 56 de milioane EUR în 2021) și au provenit în principal din contribuțiile BCN din zona euro la costurile suportate de BCE în legătură cu proiectele comune ale Eurosistemului.

Nota 29 – Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal au fost următoarele:

Numărul mediu de angajați, exprimat în echivalent de normă întreagă^[51], a fost de 4 136 (față de 4 038 în anul 2021), dintre care 373 în posturi de conducere (față de 362 în anul anterior).

În pofida majorării salariilor și alocațiilor ca urmare a creșterii numărului mediu de angajați ai BCE, cheltuielile totale de personal s-au redus în 2022. Această scădere s-a datorat în principal câștigurilor actuariale în legătură cu alte beneficii pe termen lung rezultate din majorarea ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială la sfârșitul anului 2022 (a se vedea nota 13.3 „Diverse”).

Remunerarea membrilor Comitetului executiv și a membrilor Consiliului de supraveghere
Membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE primesc un salariu de bază, precum și o indemnizație de reședință. În cazul președintelui, în locul indemnizației de reședință se asigură o reședință. Membrii Comitetului executiv și președintele Consiliului de supraveghere primesc, de asemenea, o indemnizație de reprezentare. Sub rezerva Condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene, membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere pot avea dreptul la alocația pentru gospodărie, alocația pentru copiii aflați în întreținere, alocația școlară și alte alocații, în funcție de situația individuală a acestora. Salariile se impozitează în beneficiul UE, din acestea deducându-se și contribuțiile la sistemele de pensii, de asigurări sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor. Alocațiile nu sunt impozabile și nu sunt luate în considerare la calculul pensiei.

În anul 2022, salariile de bază plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE (respectiv exceptând reprezentanții autorităților naționale de supraveghere) au fost următoarele:^[52]

Suma totală a alocațiilor plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere și a contribuțiilor achitate de BCE în numele acestora la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor a fost de 1 110 618 EUR (față de 1 097 128 EUR în anul anterior).

De asemenea, pot fi acordate plăți tranzitorii foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere, pe o perioadă limitată după încetarea mandatelor lor. În anul 2022, aceste plăți, alocațiile conexe și contribuțiile BCE la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor pentru foștii membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere au însumat 742 892 EUR (comparativ cu 977 547 EUR în anul anterior). Reducerea acestor plăți s-a datorat unui număr mai mic de foști membri care au beneficiat de acestea în 2022, în timp ce cei care au încă dreptul la aceste plăți au primit sume mai mici pe măsură ce s-au apropiat de sfârșitul perioadei lor de tranziție.

Plățile legate de pensii, inclusiv alocațiile postangajare, și contribuțiile la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor destinate foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere și persoanelor aflate în întreținerea acestora au reprezentat 1 095 737 EUR (față de 4 047 008 EUR în anul 2021).^[53] În anul 2021, această sumă a inclus o plată forfetară după pensionare, achitată unui fost membru în locul plăților viitoare aferente pensiei.

Nota 30 – Cheltuieli administrative

Cheltuielile administrative au fost următoarele:

Creșterea generală a cheltuielilor administrative în 2022 a fost rezultatul mai multor factori compensatori. Revenirea treptată la niveluri normale de activitate după pandemie, precum și o serie de servicii informatice noi și îmbunătățite dedicate supravegherii bancare au condus la majorarea cheltuielilor în 2022. Aceste creșteri au fost parțial anulate de reducerea cheltuielilor pentru asistență constând în consultanță externă, în principal în legătură cu activitățile aferente proiectelor informatice. În plus, în 2022, cheltuielile pentru chirii, întreținere și utilități au fost mai scăzute, deoarece în 2021 a existat o cheltuială excepțională legată de remedierea unor defecte ale infrastructurii sediului principal, rămase din etapa de construcție, ceea ce a condus la creșterea cheltuielilor în cadrul categoriei relevante pentru exercițiul financiar respectiv.

Nota 31 – Servicii de producere a bancnotelor

În anul 2022, aceste cheltuieli s-au ridicat la 9 milioane EUR (față de 13 milioane EUR în 2021) și se referă în principal la costurile ocazionate de transportul transfrontalier de bancnote euro între imprimerii și BCN, din perspectiva livrărilor de bancnote noi, dar și între BCN, pentru acoperirea deficitelor de bancnote din stocuri excedentare. Aceste costuri sunt suportate de BCE la nivel central.

Nota 32 – Alte cheltuieli

În anul 2021, acest post a inclus rambursarea unor sancțiuni administrative în valoare de 5 milioane EUR impuse de BCE în anul 2018 unui număr de trei entități supravegheate din cadrul aceluiași grup pentru care deciziile relevante au fost parțial anulate de Tribunalul UE (a se vedea nota 26 „Venituri nete din taxe și comisioane/cheltuieli nete cu taxe și comisioane”). Nu au fost înregistrate cheltuieli la acest post în anul 2022.

2.7 Evenimente ulterioare datei bilanțului

Nota 33 – Aderarea Croației la zona euro

În conformitate cu Decizia (UE) 2022/1211 a Consiliului din 12 iulie 2022, adoptată în baza articolului 140 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Croația a adoptat moneda unică la data de 1 ianuarie 2023. În conformitate cu articolul 48.1 din Statutul SEBC și cu actele juridice adoptate de Consiliul guvernatorilor la data de 30 decembrie 2022, Hrvatska narodna banka a vărsat, cu efect de la 1 ianuarie 2023, suma de 69 de milioane EUR, care reprezintă partea restantă din subscrierea sa la capitalul BCE. În conformitate cu articolul 48.1, coroborat cu articolul 30.1, din Statutul SEBC, Hrvatska narodna banka a transferat către BCE, la data de 1 ianuarie 2023, active externe de rezervă în valoare totală de 640 de milioane EUR. Aceste active externe de rezervă au constat în numerar în dolari SUA (85%) și aur (15%).

Hrvatska narodna banka a fost creditată cu creanțe aferente capitalului vărsat și activelor externe de rezervă echivalente cu sumele transferate. Acestea din urmă vor fi tratate în mod identic cu creanțele celorlalte BCN din zona euro (a se vedea nota 12.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”).

2.8 Situațiile financiare 2018-2022

2.8.1 Bilanțul contabil

2.8.2 Contul de profit și pierdere

3 Raportul auditorului independent

Către președinta și Consiliul guvernatorilor
Băncii Centrale Europene
Frankfurt pe Main

Raport privind auditul situațiilor financiare 2022

Opinie

Am auditat situațiile financiare ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022, care sunt incluse în conturile anuale ale BCE și cuprind bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, un rezumat al politicilor contabile semnificative, precum și alte note explicative.

În opinia noastră, situațiile financiare anexate oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară a BCE la data de 31 decembrie 2022, precum și la rezultatele operațiunilor sale financiare pentru exercițiul încheiat la data respectivă, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor, enunțate în Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, bazată pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34), cu modificările ulterioare.

Baza opiniei

Auditul nostru a fost desfășurat în concordanță cu Standardele Internaționale de Audit (International Standards on Auditing – ISA). Responsabilitățile noastre în conformitate cu standardele respective sunt descrise mai detaliat în secțiunea referitoare la responsabilitățile auditorului pentru auditul situațiilor financiare din acest raport. Suntem independenți față de BCE, conform cerințelor etice germane relevante pentru auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, care respectă Codul etic al profesioniștilor contabili („Codul IESBA”), elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili, și ne-am îndeplinit celelalte responsabilități etice în baza acestor cerințe. Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

Alte informații

Responsabilitatea pentru alte informații cuprinse în conturile anuale ale BCE revine Comitetului executiv al BCE („Comitetul executiv”). La alte informații sunt incluse toate informațiile cuprinse în conturile anuale ale BCE, cu excepția situațiilor financiare ale BCE și a raportului auditorului.

Opinia noastră privind situațiile financiare nu acoperă și aceste alte informații și nu exprimăm niciun fel de concluzie de asigurare cu privire la acestea.

În legătură cu auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, responsabilitatea noastră este să citim aceste alte informații și, în acest demers, să apreciem dacă acestea sunt semnificativ inconsecvente cu situațiile financiare sau cu cunoștințele pe care noi le-am obținut în timpul auditului ori dacă acestea par a fi denaturate semnificativ.

Responsabilitățile Comitetului executiv și ale persoanelor însărcinate cu guvernanța în legătură cu situațiile financiare

Comitetul executiv este responsabil de întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor și enunțate în Decizia (UE) 2016/2247 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35), cu modificările ulterioare, bazată pe Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34), cu modificările ulterioare. Totodată, Comitetul executiv are responsabilitatea controlului intern pe care îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situații financiare care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

În întocmirea situațiilor financiare, Comitetul executiv este responsabil cu evaluarea capacității BCE de a-și continua activitatea, cu prezentarea, dacă este cazul, a aspectelor referitoare la continuitatea activității și cu utilizarea principiului contabil al continuității activității.

Persoanele însărcinate cu guvernanța sunt responsabile cu monitorizarea procesului de raportare financiară al BCE.

Responsabilitățile auditorului cu privire la auditul situațiilor financiare

Obiectivele noastre sunt obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situațiile financiare în ansamblu sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, și redactarea unui raport al auditorului care să includă opinia noastră. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu constituie o garanție potrivit căreia un audit efectuat în conformitate cu ISA va depista întotdeauna o denaturare semnificativă, acolo unde aceasta există. Denaturările pot fi cauzate de fraude sau erori și sunt considerate semnificative în cazul în care, la nivel individual sau agregat, se poate anticipa, în mod rezonabil, că acestea vor influența deciziile economice adoptate de utilizatori pe baza acestor situații financiare.

În cadrul auditului efectuat în conformitate cu ISA, facem apel la raționamentul profesional și ne păstrăm scepticismul profesional pe parcursul planificării și efectuării auditului. De asemenea:

• identificăm și evaluăm riscurile unor denaturări semnificative ale situațiilor financiare, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, concepem și derulăm proceduri de audit care să răspundă riscurilor identificate și obținem probe de audit care sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit. Riscul nedepistării unei denaturări semnificative cauzate de o fraudă este mai ridicat decât cel asociat nedepistării unei erori, întrucât frauda poate presupune coluziuni, falsificări, omisiuni intenționate, declarații false sau eludarea controlului intern;
• obținem o înțelegere a controlului intern relevant pentru audit, scopul fiind stabilirea unor proceduri de audit adecvate circumstanțelor date, și nu exprimarea unei opinii asupra eficacității controlului intern al BCE;
• evaluăm gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate și judiciozitatea estimărilor contabile și a datelor conexe publicate de conducere;
• concluzionăm asupra caracterului adecvat al utilizării de către conducere a principiului contabil al continuității activității și, pe baza probelor de audit obținute, asupra posibilei existențe a unor incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiții care pot ridica dubii serioase asupra capacității BCE de a asigura continuitatea activității. În cazul în care ajungem la concluzia că există incertitudini semnificative, avem obligația de a atrage atenția, în raportul auditorului, cu privire la datele conexe publicate în situațiile financiare sau, în cazul în care acestea sunt inadecvate, de a ne modifica opinia. Concluziile noastre se bazează pe probele de audit obținute până la data întocmirii raportului auditorului;
• evaluăm prezentarea generală, structura și conținutul situațiilor financiare, inclusiv datele publicate, precum și dacă situațiile financiare redau operațiunile și evenimentele care stau la baza acestora într-un mod care oferă o imagine fidelă.

Avem obligația de a comunica cu persoanele însărcinate cu guvernanța în ceea ce privește, printre altele, sfera de aplicare și calendarul planificat al auditului, precum și constatările importante ale auditului, inclusiv orice deficiențe semnificative identificate la nivelul controlului intern pe parcursul auditului.

Frankfurt pe Main, 14 februarie 2023

Baker Tilly GmbH & Co. KG
Wirtschaftsprüfungsgesellschaft
(Düsseldorf)

4 Notă privind distribuirea profitului/pierderilor

Prezenta notă nu face parte din situațiile financiare ale BCE aferente exercițiului financiar 2022.

În conformitate cu articolul 33 din Statutul SEBC, profitul net al BCE se transferă în următoarea ordine:

1. o sumă, care urmează a fi stabilită de Consiliul guvernatorilor și care nu poate depăși 20% din profitul net, este transferată la fondul general de rezervă în limita a 100% din capital; și
2. profitul net rămas se distribuie acționarilor BCE, proporțional cu cotele vărsate la capital.^[54]

În cazul în care BCE înregistrează o pierdere, aceasta poate fi acoperită din fondul general de rezervă al BCE și, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de către Consiliul guvernatorilor, din veniturile monetare obținute în cursul exercițiului financiar respectiv, proporțional cu și până la concurența sumelor alocate BCN în conformitate cu articolul 32.5 din Statutul SEBC.^[55]

Rezultatul financiar al BCE pentru 2022 a fost zero, prin urmare nu s-au efectuat distribuiri de profit.